Are loc, anul acesta, la data de 21 decembrie, ora 17,59. Solstiţiu, care înseamnă „soare nemişcat”, marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cu cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului. Odată cu solstițiul de iarnă, zilele încep să crească, iar nopțile să scadă, până la data de 21 iunie.

În momentul solstițiului de iarnă

Poziția Soarelui pe cer este la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc, ziua are cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte a anului. Acest fenomen astronomic se întâmplă  de două ori pe an, câte o dată în fiecare emisferă, nordică și sudică, scrie ro.wikipedia.

Iarna meteorologică

Potrivit specialiștilor, iarna meteorologică soseşte încă de la data de 1 decembrie, dar începutul iernii astronomice este marcat de momentul solstiţiului de iarnă, anul acesta fiind la data de 21 decembrie. În unele regiuni temperate, solstițiul de iarnă este considerat a fi mijlocul iernii.

 Tradiții,  obiceiuri și credințe populare

De solstițiul de iarnă sunt legate multe obiceiuri și tradiții cu origini străvechi, acesta fiind considerat momentul luptei între lumină şi întuneric, între bine şi rău sau între viaţă şi moarte.

Pentru vechile civilizaţii, ziua solstiţiului era ziua naşterii zeilor, când zilele începeau să se lungească, iar omul era binecuvântat prin renaşterea naturii.

Pentru vechii daci

Solstiţiul de iarnă reprezenta o luptă între lumină şi întuneric, iar ei participau la luptă de partea luminii. Tot cu ocazia solstiţiului de iarnă, dacii sacrificau porcul, evenimentul fiind urmat de o mare sărbătoare.

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă mai păstrează încă

amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Ţurca sau Boriţa care însoțeau cetele de colindători, potrivit traditiisiobiceiuri.ro. În unele zone, străbunii noștri obișnuiau să urcau pe dealuri cu torțe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

La romani

Timp de cinci zile, între 17 și 23 decembrie erau sărbătorite saturnaliile – zile dedicate zeului Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii. Mai mult, se spune că tot acum se năștea Noul Soare și sosea noul anotimp. De asemenea, în calendarele romane ziua de 25 decembrie era indicată drept ziua naşterii Soarelui.

În India

Este o mare sărbătoare în această zi, iar în calendarul hindus se cinstește zeitatea Surya, adică Soarele. Totodată, această zi marchează prima zi a tranzitului Soarelui în zodia Makara (Capricorn), fiind și sfârșitul lunii în care are loc solstițiul de iarnă.

În Iran

Se sărbătorește noaptea solstițiului de iarnă a emisferei nordice, despre care se știe că este „cea mai lungă și întunecată noapte a anului”. Potrivit tradiției, în această noapte se adună toți membrii familiei la masă, se bea, se mănâncă rodii și pepene, se recită poezii.

Popoarele germanice

Au avut inițial o sărbătoare numită Yule, care era găzduită de regele norvegian Haakon I. Unii cercetători sunt de părere că Yule a fost inițial un festival solar al solstițiului de iarnă. Dar alții nu cred acest lucru, deoarece mijlocul iernii în Islanda medievală era după aproximativ patru săptămâni de la solstițiul de iarnă, scrie wikipedia.org.

În Asia de Est

Solstițiul de iarnă a fost celebrat ca unul dintre cele douăzeci și patru de termeni solari, numiți Dongzhi în chineză.

În Japonia

Pentru a nu se face frig în timpul iernii, există obiceiul să se înmoaie într-o baie fierbinte yuzu.

Cel mai vechi document

Despre o sărbătoare care marca reîntoarcerea soarelui (solstițiu) a fost găsit în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea dura douăsprezece zile și avea menirea să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

În unele părți ale lumii

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. Astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel. De asemenea, se crede că cea mai lungă noapte a anului trebuie sărbătorită. De aceea, se organizau petreceri care țineau până spre dimineață.

Solstițiul de iarnă până în  anul 2030

Solstițiul de iarnă 2022 – 21 decembrie, ora 23:38

Solstițiul de iarnă 2023 – 21 decembrie, ora 05:27

Solstițiul de iarnă 2024 – 21 decembrie,, ora 11:21

Solstițiul de iarnă 2025 – 21 decembrie, ora 17:03

Solstițiul de iarnă 2026 – 21 decembrie, ora 23:50

Solstițiul de iarnă 2027 – 21 decembrie, ora 04:42

Solstițiul de iarnă 2028 – 21 decembrie, 10:20

Cornelia Holinschi