.

Sărbătoarea Nașterii Domnului

Naşterea Mântuitorului a avut loc la nouă luni după Întruparea Sa de la Duhul Sfânt, la Buna-Vestire, când Dumnezeu a trimis pe Arhanghelul Gavriil să vestească Fecioarei Maria: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!”.  Această mare sărbătoare a creștinătății este celebrată, cu aceeași emoție și bucurie în fiecare an, la data de 25 decembrie.

”Vestea minunată”

Că la Bethleem,”într-un mic lăcaș, din acel oraș, s-a născut Mesia”, a fost primită cu evlavie și o bucurie fără margini de către toți creștinii. Pentru că, s-a împlinit prorocia rostită de Miheia, cu peste 400 de ani mai înainte de venirea lui Hristos în lume:„Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nicidecum nu ești mai mic între căpeteniile lui Iuda, că din tine va ieşi Conducătorul, Care va paşte pe poporul Meu Israel” (Matei 2, 6; Miheia 5).

În Noaptea Sfântă de Crăciun

Gândul ne duce departe, spre Locurile Sfinte, unde Semnul Divin, apărut în mod miraculos pe Cer în Noaptea de Crăciun călăuzind magii spre peștera unde se năștea Pruncul Sfânt, a fost și rămâne o binecuvântare pentru toți creștinii. Biserica Nașterii Mântuitorului înălțată pe acele locuri, unde măreția construcții se îmbină armonios cu măiestria artizanului, fac din acest sfânt lăcaș o punte de legătură între om și Divinitate. Iar cine primește binecuvântarea de a ajunge aici, va rămâne cu un sentiment care nu poate fi descris în cuvinte, fiind marcat pe viață de sfințenia locului.

Magia Crăciunului la români

Se împletește armonios cu obiceiurile și tradițiile populare, păstrate din moși strămoși pe aceste meleaguri. Steluețele multicolore care inundă străzile și luminează casele, glasul colindelor care străbat liniștea Nopții de Ajun, întregesc bucuria sărbătorii. Iar cei ai casei, reuniți pentru a cinsti cum se cuvine marea sărbătoare, așteaptă cu bucurie colindătorii.

Bradul de Crăciun

Însemn al tinereții veșnice, cu o încărcătură emoțională deosebită, care reunește simbolic Cerul cu Pământul, este asociat cu sărbătoarea Nașterii Domnului, triumf al vieții asupra morții, fiind prezent la cele mai importante evenimente din viața omului. Cu acele spre Cer, asemeni gândurilor oamenilor îndreptate spre Divinitate, cu luminițele aprinse pe ramuri precum stelele nopții, toate acestea acestea întregesc atmosfera de basm a Crăciunului.

Colindele

Despre care se spune că au fost trimise din Cer, pentru a se pomeni numele Sfânt al Domnului, se mai aud, încă, pe la geamurile caselor. Ele sunt ”izvorâte din inimi și purtate pe buze ca daruri și ofrande aduse Pruncului Iisus, ca răspuns la iubirea Sa pentru noi”, spunea Patriarhul Daniel. Și, pe măsură ce se apropie Crăciunul, fără să ne dăm seama, ele își fac loc în sufletul nostru.

Steaua

Un alt obicei străvechi, care în timp și-a pierdut semnificația, se întâlnește la toate popoarele creștine. Mersul ”cu seaua” avea menirea de a aduce oamenilor marea veste a Nașterii Domnului.

Povestea darurilor de Crăciun

Se spune că după naștere, Pruncului Iisus a fost așezat sub un măr, iar Moș Crăciun, aflat în preajmă, a cules fructele și le-a dat copiilor care treceau pe acolo, scrie libertatea.ro.

Cadourile de Crăciun sunt legate tot de darurile magilor – aur, smirnă și tămâie, care au fost oferite Pruncului Sfânt. De aici vine și obiceiul ca Moșul să aducă daruri copiilor, lăsându-le sub bradul împodobit.

În așteptarea lui Moș Crăciun

Timpul pare că se oprește în loc. Clinchetul de clopoței, mireasma bradului și a cozonacului proaspăt, toate acestea pălesc în așteptarea lui Moș Crăciun. Copiii privesc nerăbdători spre ușă sau geam, fiind hotărâți să-l întâlnească, anul acesta, pe Moșul. Dar întotdeauna se întâmplă ca el să apară pe neprevăzute, să lase darurile sub brad și să dispară la fel de repede, precum magia Nopții de Crăciun.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun și anul nou

Atât Crăciunul cât și Anul Nou sunt marcate de obiceiuri străvechi, care dau farmec și culoare sărbătorilor de iarnă. Și, indiferent de zonă, acestea sunt respectate cu sfințenie, împletindu-se armonios cu obiceiurile locului. Astfel că.

  • În Noaptea de Crăciun creștinii ortodocși merg la biserică, iar abia după liturghie se așază la masă.
  • La masa de Crăciun este bine să se asculte colinde, care aduc  armonie în relațiile dintre oameni.
  • Numărul de invitați trebuie să fie cu soț, iar pâinea, aducătoare de belșug, nu va lipsi de pe masă.
  • Ca să-și viseze ursitul, există obiceiul ca fetele tinere să postească toată ziua de Ajun, iar prima îmbucătură de seară trebuie s-o pună la brâu. Înainte de culcare, vor întinde brâul pe jos, vor face mătănii peste el și așa își vor afla, prin vis, ursitul.

Noaptea dintre ani

  • Este întâmpinată cu mult zgomot și veselie, pentru a fi îndepărtate duhurile rele. Atmosfera se încinge peste tot, iar luminile multicolore străbat cerul și pământul.
  • Obiceiurile străvechi precum sorcova, capra, ursul, prin versurile lor pline de semnificații, fac referire la fertilitate, bogăție, sănătate sau căsătorie.
  • Se spune că tot acum, trebuie să avem bani în, iar pentru atragerea belșugului, vom îmbrăca haine noi, în culori vii.
  • În ziua de anul nou, prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat.
  • La cumpăna dintre vom deschide larg ușile caselor, pentru ca anul vechi să plece și să vină cel nou, cu belșug și sănătate,

Cornelia Holinschi

Partajează această știre

Lasă un răspuns

Noutăți
Mica Publicitate