După această pandemie, intuiam că se vor schimba multe, inclusiv Noua Ordine Mondială. Rămâne doar concepția. Dar am constatat altceva: că lumea foarte greu își revine din acest șoc.

Am înnebunit cu toții, nu mai suntem normali la cap! Noua Ordine Mondială aduce sclavagism, homosexualitate, ateism, s-a terminat cu istoria fiecărei țări! Deci, tot ce nu mai este logic, uman, real, găsim în această formulă.

O mână de ,,oameni”
Au pus la cale tot ce vedeți astăzi. Toate răutățile Universului se regăsesc aici. Tot aici, oamenii de peste 60 ani, nu se mai regăsesc, ei trebuie exterminați. Directorul General al FMI, Christine Lagarde, spu­nea fără nicio undă de regret că ”bătrânii sunt foarte mulți și trebuie să dispară, majoritatea dintre ei”. Dar a sosit această pandemie și toată lumea vorbește de o schimbare a Noii Ordini Mondiale.
Se poate spune că epidemia de coronavirus este cea mai importantă evoluție a secolului XXI. De fapt, această situație a declanșat numeroase comentarii potrivit cărora aceasta va aduce cu sine o transformare la scară globală. Cele mai notabile dintre aceste comentarii estimează schimbarea ordinii mondiale. Mulți experți sugerează că va apărea o nouă ordine mondială, insistând că actuala ordine mondială se va confrunta cu presiuni. Desigur, nu există nicio îndoială că vom intra într-o nouă perioadă la scară globală. Cu toate acestea, nu se poate spune că ordinea mondială va suferi o schimbare radicală după epidemia de coronavirus și că aceasta este inevitabilă. Această abordare este, de fapt, o parte a unei stări psihologice provocate de epidemia de Covid-19. De ce nu poate coronavirusul declanșa schimbări structurale la scară globală? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să analizăm fenomenul ordinii mondiale și să vedem cum evoluează, spunea profesorul Murat Yesiltas, Directorul Fundaţiei SETA.
Când ne uităm la politica mondială din ultimele cinci secole, din perspectiva ordinilor mondiale, vedem că trei elemente de bază ies în prim plan: distribuția puterii, economia politică și normele/ regulile internaționale. În timp ce distribuția puterii determină cursul de bază al concurenței dintre marile puteri, economia politică determină regulile de funcționare a sistemului și normele internaționale determină, în mod direct, procesele internaționale de socializare. De exemplu, într-un sistem în care distribuția puterii este împărțită între mai mult de trei state, ordinea mondială este multipolară, iar atunci când este împărțită între cele două mari puteri, este bipolară. În cazurile în care există un singur actor, este unipolară. Se vede că principala dinamică ce permite trecerea ordinii mondiale de la un tip de polaritate la altul este războiul.
Pentru ca ordinea mondială post-coronavirus să fie înlocuită cu una nouă, epidemia de coronavirus trebuie să producă o schimbare a distribuției actuale a puterii. Paralel cu această structura economică, actorul sau actorii care o vor controla trebuie să realizeze reforme structurale, care să provoace schimbări în mecanismele de funcționare ale sistemului și să poată crea noi regimuri globale pe axa noilor norme. Sistemul și Normele Economice existente duc la schimbarea acestei paradigme, inversând anumite roluri și țări la nivel global. Statele nu au de ales; ori se adaptează la sistem, ori fac o opoziție puternică. Pe timpul unui război, se provoacă un nou echilibru.

Ordinea mondială actuală
Se bazează pe superioritatea Americii în ceea ce privește distribuția puterilor, dar nu este unipolară. În ultimii ani, nu a survenit nicio modificare considerabilă în distribuirea puterilor. Dar acum vedem cu toții cum America a demonstrat că este ușor vulnerabilă, riscând ca acești anarhiști să distrugă inclusiv vestigiile istoriei SUA. America este șifonată și foarte greu își caută o nouă identitate. Este un haos controlat, în proporție de 40%. Se discută despre statutul de putere la fiecare stat considerat ,,marea putere a lumii”. De exemplu, niciun actor care ar putea fi poziționat în categoria de mărime medie nu a făcut o schimbare în aceste statute de putere, obținând astfel un statut de putere mare. Sau puterile cu statut de putere mare, nu au atins poziția de superputere prin creșterea considerabilă a puterilor lor materiale. Mai important, nu se poate spune că nu există nicio schimbare în statutul de superputere al SUA, precum și nu se poate spune că actori precum China, au ajuns la statutul de super-putere. Bi­neînțeles, nu putem susține că schimbările mari și mici în statutele de putere ale tuturor actorilor la scară globală au o natură statică. Cu toate acestea, în sistemul global, chiar și în subsistemele regionale din cadrul acestui sistem, nu au fost înregistrate modificări structurale majore asemănătoare anterior.
Nu este posibil să spunem că datele referitoare la parametri de putere pe care le avem în prezent, sunt suficiente pentru a declara că va surveni o schimbare mare în distribuția puterii globale și regionale, după pandemia de coronavirus. Dacă probabilitatea apariției unei noi situații din cauza coronavirusului în distribuția globală a puterii este slabă, putem spune că primul și cel mai important pilon al unei noi ordini mondiale va rămâne același. În acest caz, ar trebui să analizăm cel de-al doilea și cel de al treilea nivel. Acestea sunt economia și norma globală. Este posibil să se adopte o abordare similară și în legătură cu economia. Pentru că, economia este, probabil, cea mai importantă dintre parametrii de calcul al puterii.

La noi, economia nici nu se ia în calcul!
Ca și când pe noi, românii, nici nu ne mai interesează. Economia noastră nu crește în aceste condiții, ci se prăbu­șește. Iar noi stăm pasivi și privim cum unii dintre politicienii noștri distrug această țară, cu concursul celor de la Bruxelles.
Datele economice arată că distribuția globală a puterii nu se confruntă cu o schimbare drastică. Se estimează că daunele cauzate de coronavirusul în economia globală din perioada post epidemică, în cazul unui scenariul rău (nu cel mai rău), reprezintă doar 5% din totalul economiei globale. În acest context, dacă nu vor urma evoluții economice neașteptate, nu va exista o detașare considerabilă de ordinea economică globală actuală. Pe de altă parte, nu pare ușor să afirmăm că normele globale (acestea sunt norme economice, politice etc. ), vor dispărea împreună cu coronavirusul.
Oare este posibil să apară o nouă ordine mondială în locul ordinii mondiale actuale, dacă este improbabilă o schimbare în distribuția puterii? Nu este posibil să răspundem ”da” la această întrebare. Cu toate acestea, avem multe motive pentru a insista că va fi o schimbare la scară globală. Putem susține că această schimbare va avea loc în mai multe domenii. De la viața de zi cu zi, până la procesele noastre de socializare, de la funcțiile statului la până la liber­tate, democrație și națio­nalism. În toată această ne­bunie cu coronavirusul, cu anarhia din America, au fost și două evenimente care au trecut, oarecum, în planul doi al interesului, deși sunt evenimente importante și, posibil, în viitorul apropiat, vor putea să provoace unele mișcări pe marea hartă geopolitică mondială.
Primul ar fi anexarea aproa­pe totală de către China a Hong Kong-ului. O mare piață financiară, semi-independentă, va deveni controlată de marele stat co­mu­nisto-capitalist. După ce, la începutul pandemiei, au apărut voci care au spus că guvernul comunist a profitat de retragerea multor acționari occidentali din firmele cu sediul în China, pentru a le lua locul, și după ce statele occidentale, începând cu USA și cele din Uniunea Europeană au început să regândească masiva dependență economică de mână de lucru ieftina din China, această mișcare făcută de guvernul de la Beijing în ceea ce privește Honh Kong, este de așteptat să continue să provoace mișcări și de suprafață, dar mai ales de subteran, în dinamica economică a zonei dar și în cea mondială. Posibil ca micile state din siajul chinez să profite de această relocare, dar este posibil ca unele activități să se mute înapoi, în statele vestice. Aceasta poate însemna creșteri de prețuri la unele echipamente, dar și ca unele firme, care nu se pot adapta, să dispară.

Un alt eveniment
Este eternalizarea lui Putin în fruntea Rusiei. Dacă în ultima vreme președintele fede­rației ruse nu a mai fost în prim planul vieții politice mondiale, ocupat cu organizarea și câștigarea referendumului care îi asigură pre­ședinția Rusiei „pe viață”, este de așteptat ca acum, după ce și-a făcut „curat în ogradă”, să se implice mai mult în jocurile de putere mondiale. Oricum Rusia este prezenta în tulburările din America, în derapajele de la politica de coeziune a UE, și în orice alt loc de pe glob. Unde nu are interese directe, cel puțin poate împiedica pe ceilalți competitori majori – SUA, China și UE- să puncteze decisiv. Din păcate pentru noi, în ultima vreme politica externă românească nu mai contează nici măcar zonal, darămite la nivel mondial sau regional. De la jucători cu oarecare implicare în zona de sud-est a continentului european și în unele zone din Africa și Orientul apropiat, am devenit spectatori pasivi, încetând să mai avem o voce care să fie auzită în vacarmul din jur.
Ca și politică externă, se pare ca ne-a abandonat total NATO și UE, ceea ce nu aduce mereu numai lucruri bune. Ca politică internă, parcă am fi în pragul unei invazii, la stadiul pustiiri holdelor și otrăvirii fântânilor. Treizeci de ani de haos legislativ, de furt endemic, de îmbogățiri nesimțite fără un temei economic puternic, au dus la depopularea țării, la îmbătrânirea ei, la scăderea economiei bazate pe producție și mutarea ei pe consum.
Bâlbâielile legislative ale guvernului, nerespectarea propriilor reguli, impunerea de standarde duble în ceea ce privește sancționarea celor ce încalcă legile, au dus la neîncredere din partea populației, la haos în economie și la neliniști majore în ceea ce privește viitorul. Avem un premier care ne îndeamnă să nu respectăm legile, parcă atunci când vorbește cântă, dar, ce este mai grav cu gândirea și logica a rămas în urmă.
Creionarea unui plan de relansare faraonic, cu mii de kilometri de autostrăzi, de căi ferate, fără a se stabili o finanțare sigură, nu a avut darul să liniștească populația.
Campania electorala pentru alegerile întârziate var bulversa și mai mult economia, știind că la noi, în anii de alegeri, abundă nu numai promisiunile fără acoperire, dar și acțiunile politice
populiste, care sunt menite sa acopere nevoi de moment, fără să rezolve nimic din nevoile generale. Din contră.
Având în vedere toate acestea, se anunță o vară fierbinte. Și nu numai din punct de vedere termic.

Al dumneavoastră același
Prof. Ioan Romeo Mânzală