.

OPINII: Cine este HAMAS și cum s-a format PALESTINA?

Iar trebuie să fim diplomați și prudenți în afirmații, dar știe cineva ce este HAMAS? Ale cui interese apără ei? Cine îi finanțează, unde au sediul? Deocamdată, fără riscuri putem spune unde au sediul. Adică prin vorbele lui Blinken, să nu fim acuzați de altele.

Deci sediul Hamas se află în Doha, capitala Qatarului, într-un hotel de 7 stele. Nu știam că există hoteluri de 7 stele. Și mai ales acolo să aibă sediul o organizație care, oficial, reprezintă interesele unui popor aflat sub ocupație și cu lipsuri cumplite, unde se moare practic de foame. Să mai spunem că Likurd sprijină în subteran mișcarea Hamas și că l-au lichidat pe Yitzhak Rabin dar și pe Arafat, liderul Mișcării Naționale pentru Eliberarea Palestinei, singura organizație și instituție care reprezintă oficial poporul palestinian și care au avut întotdeauna o abordare diplomatică și pașnică a tratatului de la Oslo din 1993, în care s-au stabilit coordonatele formării a două state vecine pe teritoriul Palestinei.

Antony Blinken: ”Qatar este deschis să reconsidere prezenta Hamas în țară”.

”Qatar a anunțat SUA că este deschis să reconsidere prezența Hamas în Qatar, odată ce criza ostaticilor va fi rezolvată, a declarat un înalt oficial american”, relatează Reuters.

Hamas și-a deschis biroul politic la Doha în 2012, iar câțiva oficiali Hamas, inclusiv liderul grupului, Ismail Haniyeh și fostul sef, Khaled Meshaal, stau regulat la Doha.

 Istoria pământurilor

Unde a (re)izbucnit conflictul israeliano-palestinian. Poți parcurge acest text ca să nu cazi în ispita unor interpretări greșite:

1) Înainte de Israelul modern, pe pământul actual a existat un protectorat britanic, nu o țară palestiniană.

2) Înainte de protectoratul britanic, a existat Imperiul Otoman, nu statul palestinian.

3) Înainte de Imperiul Otoman, a existat un stat complet islamic al Egiptului, nu statul palestinian.

4) Înainte de Statul Islamic din Egipt, a existat Imperiul Ayubid, nu statul palestinian. Gofri al IV-lea din Bolansky, cunoscut sub numele de Godfrey de Bulion, a cucerit Ierusalimul în 1099.

5) Înainte de Imperiul Ayubid, a existat Regatul creștin al Ierusalimului, nu statul palestinian.

6) Înainte de Regatul Ierusalimului, au existat Imperiile Umayad și Fatimid, nu statul palestinian.

7) Înainte de imperiile Umayad și Fatimid, a existat Imperiul Bizantin, nu statul palestinian.

8)Înainte de Imperiul Bizantin, a existat Imperiul Roman, nu statul palestinian.

9) Înainte de Imperiul Roman, a existat statul Shamansk, nu statul palestinian.

10) Înainte de statul Șamansk, era un stat slavkid, nu statul palestinian.

11) Înainte de Imperiul Slavkid, a existat Imperiul lui Alexandru Macedon, nu statul palestinian.

12) Înainte de Imperiul lui Alexandru al Macedoniei, a existat Imperiul Persan, nu statul palestinian.

13) Înainte de Imperiul Persan, a existat Imperiul Babilon, nu statul palestinian.

14) Înainte de Imperiul Babilonului, a existat Iudeea, iar Iudeea nu era statul palestinian.

15) Înainte de regatele lui Israel și Iudeea era regatul Israelului, nu statul palestinian.

16) Înainte de regatul Israelului a existat o teocrație veche de zece ani a ”genunchilor” Israelului, nu a statului palestinian.

17) Înainte de teocrația israeliană veche de un deceniu, a existat o aglomerare de orașe independente din Canaan, nu statul palestinian.

De fapt, acest colț de pământ a fost orice, cu excepția statului palestinian.

 Românii din Gaza, copiii Intifadei

De câteva zile aud cele mai simpliste sau absurde explicații pentru faptul că palestinienii din Gaza, care au și cetățenie română, nu sunt pe listele de evacuare, deși peste 250 au făcut solicitarea de a părăsi zona. Mai întâi că americanii, care au plecat primii, sunt cei mai tari. Dar apoi, când au plecat și bulgarii, treaba asta n-a ținut. Au început voci care spun că ”alții” negociază mai bine, sau au avut ”cunoștințe” în zonă. Că MAE nu-și face treaba. O face premierul Ciolacu de a adus românii în țară.

Nu-i nimic adevărat. Explicația e alta, mult mai simplă și ține de istorie. Cetățenii români din Gaza sunt, de fapt palestinieni, care au dobândit cetățenia, care s-au căsătorit cu românce, au făcut copii – aici și acolo, la ei acasă. Majoritatea lor au studiat la noi în țară, inclusiv ca elevi, nu doar ca studenți, în baza unui acord între Ceaușescu și prietenul său, Arafat. Din cei peste o jumătate de milion de arabi care au studiat în România înainte de 1989, cei mai mulți erau palestinieni. Și, dintre aceștia, cei mai mulți n-au venit de fapt la studii, ci au găsit aici un refugiu, pentru că erau urmăriți de Shin Bet, Securitatea israeliană, pentru participare la Intifadă. Erau radicali, de tineri. Să ne aducem aminte de ”studentul” Kamel Khader, ”revoluționar cu merite deosebite” româno-palestinian, fost consilier al lui Hrebenciuc, care a plecat din România după o amplă implicare în contrabanda cu țigări și afaceri cu berbecuți, nu înainte de a șterpeli și documente secrete din biroul șefului său, acțiune în urma căreia a trebuit să fie schimbat cifrul de stat al României. Și pe Khader  l-au propulsat în elita serviciilor secrete palestiniene, din care făcea parte demult.

Nu spun că toți româno-palestinienii din Gaza sunt ca el. Dar trebuie să fie verificați, ca să nu fie ca el – adică, radicalismul lor din vremea intifadelor din anii ’80 e de presupus că nu s-o fi domolit brusc, în urma studiilor din România. De aceea, mulți din ei nici nu se gândesc să revină: sunt prea cunoscuți, ca militanți Hamas sau din alte facțiuni radicale.

Am cunoscut un astfel de fost student palestinian în România, cu ani în urmă, în Ierusalimul de Vest. Își mai aducea aminte numele orașului, Craiova, dar nu și ce facultate urmase.

E drept, copiii acestor cupluri nu au nicio vină. Marea dramă este însă că mulți din acești copii, n-au cetățenie română. S-au născut în Gaza. De aici și patetismul cu care ni se solicită sprijinul. Pe care, oricât încercăm să-l oferim, soluția nu mai e la noi.

Nu mai trăiește prietenia româno-palestiniană

Dintre Ceaușescu și Arafat. Mulți analiști afirmă că ONU (Organizația Națiunilor Umilite) a comis o gravă eroare atunci când a decis doar înființarea statului Israel, considerând că ar fi trebuit să fie decisă concomitent și înființarea statului Palestina.

Astăzi, constatând cum și de către cine este stăpânită planeta, trebuie să afirmăm sus și răspicat, ONU n-a greșit cu nimic, ei au executat întocmai și la timp ordinul primit, adică au hămăit și ei în limita zgărzii din acel moment. Dovada stă în faptul că acum zgarda le-a fost scurtată și mai mult.

Singura greșeală, dacă ne putem permite să afirmăm așa ceva, aparține stăpânilor planetei de atunci, aceiași cu cei de astăzi (prin fiii și nepoții lor). Probabil că din prea multă modestie (rușinoși, mie-mi spui?), stăpânii iluminați n-au avut curajul să poruncească îndeplinirea întregii pohte ce-o pohteau, oficializarea stăpânirii de către ei a întregii planete. Adică instaurarea unei republici totalitare mondiale încă de pe atunci. O republică meritocrată prin excelență, în cadrul căreia liderii iluminați, provenind din poporul ales și a khazarilor afiliați, ar fi condus cu înțelepciune și prin dreapta respectare a intereselor și pohtelor lor, pe toți truditorii planetei.

 Ce putea fi mai minunat?

Probabil că astăzi am fi trăit deja într-o societate perfectă, compusă doar din stăpâni iluminați și din sclavi executanți tolerați. Puteam să fi avut Protocoalele Înțelepților Sionului drept Constituție. Sau Talmudul, de ce nu? Sau o combinație între cele două. Câtă liniște și pace ar fi fost astăzi pe pământ! Am fi trăit exact ca într-un stup de albine, cu deosebirea că noi am fi avut trântori iluminați și albine tolerate.

Lipsa de curaj a plutocraților de atunci ne-a costat deja prea mult. Gândiți-vă, dacă era deja oficializată republica totalitară mondială, poporul ales și-ar fi alocat cât teritoriu ar fi considerat în nemărginita lor înțelepciune că le este util, iar nouă ne-ar fi lăsat suficiente terenuri și plantații pe care să trudim întru folosul și slava iluminățiilor lor. Și toată lumea ar fi fost mulțumită, iluminații că-și îndeplinesc menirea de stăpâni conducători, iar noi, mulțumiți că putem fi utili întru satisfacerea necesităților și capriciilor iluminaților. Și n-am mai fi poluat nici planeta păpușarilor prin existența a miliarde de mâncători inutili, pentru că stăpânii iluminați ar fi vegheat permanent la funcționarea optimă a stupului planetar, prin eliminarea continuă și controlată a mâncătorilor inutili. Cum putea fi mai minunat? Pe când așa?

 Ce se întâmplă prin toată lumea?

Haos, războaie, conflicte…Haosul vine mai cu seamă din delicatețea exagerată a păpușarilor iluminați. Din teama de-a nu șoca și traumatiza convingerile și prejudecățile miliardelor de truditori, păpușarii, deși sunt iluminați, au omis să ne anunțe că ei și-au instaurat deja guvernul mondial și decid tot ce urmează să ni se întâmple, lăsându-ne să credem că trăim în aproape două sute de țări independente, libere și mai mult sau mai puțin democratice. Eh, o omisiune scuzabilă, mai ales dacă ținem seama că s-a produs dintr-un exces de bunătate și delicatețe.

Dar se pare că timpul politețurilor și delicatețurilor a trecut. Iluminații au cam ajuns la capătul răbdării și se simt îndreptățiți să-și facă ordine, așa cum cred ei de cuviință, pe planeta ce le aparține în totalitate. Supușii care nu înțeleg și nu recunosc drepturile plutocraților vor fi declarați teroriști și vor fi striviți ca niște dăunători periculoși. Restul supușilor vor îngenunchea smeriți și vor aplauda zeloși toate acțiunile de extirpare comandate de către păpușari, sperând ca, măcar pentru o vreme să mai fie tolerați ca truditori pe planeta păpușarilor. Slava! Această ,,SLAVĂ” nu o mai înțelege nimeni. Va fi odată sfârșitul dominației  ,,păpușarilor”?  Toți așteptăm să nu mai fim manevrați de oameni incapabili.

TOȚI AȘTEAPTĂ

– Hindușii îl așteaptă pe Kalki de 3.700 de ani.

– Budiștii îl așteaptă pe Maitreya de 2.600 de ani.

– Evreii îl așteaptă pe Mesia de 2.500 de ani.

– Creștinii îl așteaptă pe Iisus de 2000 de ani.

– Sunnah îl așteaptă pe Profetul Issa de 1400 de ani.

– Musulmanii așteaptă un Mesia din linia lui Mahomed de 1300 de ani.

– Șiiții îl așteaptă pe Mandi de 1080 de ani.

– Druzii îl așteaptă pe Hamza ibn Ali de 1000 de ani.

Majoritatea religiilor adoptă ideea unui “salvator” și afirmă că lumea va rămâne plină de rele până când un salvator va sosi și o va umple de bunătate și dreptate.

Poate că problema noastră pe această planetă este că oamenii se așteaptă ca altcineva să vină să le rezolve problemele în loc să o facă ei înșiși!, Richard Dablah.

Al dumneavoastră, același,

 Prof Ioan Romeo Mânzală

PS În acest articol m-am inspirat din articole, net.carti, articole internaționale.

Partajează această știre

Lasă un răspuns

Noutăți
Mica Publicitate