Florin Drăgan: „Nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile”

• Piața muncii din Timișoara nu mai seamănă cu cea de acum cinci ani și se va schimba în continuare în următorii cinci ani: companiile caută tot mai mult oameni care știu să lucreze cu inteligența artificială, se adaptează rapid și pot combina competențe din mai multe domenii.
• Inteligența artificială ridică ștacheta mai ales pentru cei aflați la început de carieră. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, avertizează că juniorii care știu doar să scrie cod simplu vor avea tot mai multe dificultăți, în timp ce absolvenții care combină fundamentele tehnice cu AI și experiența în proiecte reale vor fi tot mai căutați.
• Competiția pentru investiții devine și o competiție între orașe pentru oamenii bine pregătiți. Salariul nu mai este suficient pentru a păstra un absolvent în Timișoara: locuințele, traficul, transportul public, școlile, creșele, viața culturală și conexiunile aeriene pot influența decizia de a rămâne.

Piața muncii din Timișoara se schimbă într-un ritm accelerat, iar diploma și cunoștințele tehnice nu mai sunt suficiente pentru a garanta unui absolvent un loc de muncă bun. Este una dintre concluziile la care a ajuns rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, după mai multe discuții cu reprezentanții unor mari angajatori din vestul țării, din domeniul tehnologiei. Companiile caută tot mai mult specialiști care pot folosi inteligența artificială, se adaptează rapid și combină competențe din mai multe domenii. Cybersecurity, inteligență artificială, machine learning, automatizări, electronică de putere sau testare avansată sunt deja printre domeniile în care specialiștii buni sunt greu de găsit.

„Diferența față de piața muncii de acum patru-cinci ani este vizibilă în toate discuțiile noastre cu marile companii din regiune. Dacă în trecut angajatorii puneau accent în primul rând pe competența tehnică și disponibilitate, acum adaptabilitatea a devenit esențială. Angajații trebuie să învețe rapid, să lucreze cu instrumente bazate pe AI, să înțeleagă procese complexe și să poată colabora cu specialiști din alte domenii. Aș spune că s-a trecut de la «știi să faci asta?» la «cât de repede poți învăța următorul lucru?». Piața cere mai multă autonomie și maturitate profesională chiar de la început. Cel mai valoros om nu mai este neapărat specialistul foarte îngust, ci cel care are o bază tehnică solidă și poate lega domeniile între ele”, explică Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Inteligența artificială ridică ștacheta pentru cei care intră acum pe piața muncii

Pentru Universitatea Politehnica Timișoara, transformarea pieței muncii schimbă inclusiv modul în care trebuie gândită pregătirea viitorilor ingineri. Dacă tehnologiile și instrumentele folosite de companii se pot schimba radical în numai câțiva ani, universitatea trebuie să le ofere studenților atât fundamente tehnice solide, cât și capacitatea de a se adapta pe parcursul întregii cariere.

Schimbarea este vizibilă mai ales în IT. Timișoara rămâne unul dintre centrele importante pentru absolvenții din domeniu, însă piața nu mai este cea de acum cinci ani, când aproape orice student bun își găsea rapid un loc de muncă. Inteligența artificială poate prelua deja o parte dintre sarcinile repetitive sau relativ simple, iar acest lucru pune o presiune mai mare pe cei aflați la început de carieră.

„Inteligența artificială nu elimină nevoia de specialiști IT, dar ridică foarte mult ștacheta pentru cei care intră în piață. Juniorul care știe doar să scrie cod simplu va avea tot mai multe dificultăți. În schimb, studentul care înțelege bine fundamentele, știe să lucreze cu AI, are proiecte reale și cunoștințe de cloud, cybersecurity, embedded, data sau automatizare va continua să fie foarte căutat. Practic nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile”, spune rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Pentru un tânăr care începe facultatea în 2026, provocarea este și mai mare: va intra cu adevărat pe piața muncii în 2030–2031, într-un moment în care AI ar putea scrie deja o parte semnificativă din codul realizat astăzi de programatorii juniori. Din acest motiv, Florin Drăgan consideră că pregătirea studenților trebuie să se mute de la memorarea unor tehnologii către fundamente solide, rezolvarea problemelor reale și combinarea software-ului cu domenii precum robotica, automotive, energia, cybersecurity, producția sau medicina. În același timp, comunicarea, creativitatea, lucrul în echipă și capacitatea de a lua decizii vor deveni mai importante.

„În 2030, compania nu îl va întreba doar «ce știi să programezi?», ci «ce problemă complicată poți rezolva folosind tehnologia și AI-ul?» Cred că universitățile trebuie să facă o schimbare importantă: să nu mai pregătească studenții pentru primul lor job, ci pentru următorii 40 de ani de carieră. Tehnologiile se schimbă, limbajele de programare se schimbă, instrumentele se schimbă. Matematica, gândirea inginerească, capacitatea de analiză și de rezolvare a problemelor rămân. Trebuie să acceptăm și că diploma de la 23 de ani nu va mai fi suficientă pentru o carieră întreagă. Universitatea va trebui să-l reîntâlnească pe absolvent la 30, la 40 sau la 50 de ani, prin programe de respecializare și formare continuă”, explică Florin Drăgan.

Un absolvent nu mai alege doar jobul. Alege și orașul

Pregătirea specialiștilor este însă doar una dintre provocările următorilor ani. Pentru Timișoara devine la fel de important ca tinerii formați aici să aleagă să rămână după absolvire. Iar salariul, de unul singur, nu mai este suficient. Din discuțiile reprezentanților UPT cu studenții și mediul economic reiese că alegerea unui oraș este legată tot mai mult de calitatea vieții. Costul locuințelor, timpul petrecut în trafic, transportul public, accesul la creșe și școli, posibilitățile de petrecere a timpului liber, viața culturală, spațiile verzi sau conexiunile aeriene completează oferta profesională a unui oraș.

Această competiție este cu atât mai importantă cu cât un absolvent foarte bun poate alege astăzi între Timișoara și alte mari centre din România sau Europa, iar munca la distanță îi permite, în anumite domenii, să lucreze pentru o companie din altă țară fără să locuiască în orașul în care aceasta își are sediul.

„Un absolvent bun nu mai alege doar compania în care va lucra. Alege orașul în care vrea să-și construiască viața. Evident, primul criteriu rămâne un job bun, cu un salariu competitiv și posibilități de dezvoltare. Dar imediat după aceea apar alte întrebări: îmi permit o locuință? Cât timp pierd în trafic? Am transport public bun? Am viață culturală, sport, spații verzi? Pot călători ușor? Iar peste câțiva ani: am creșe și școli bune pentru copii? Timișoara are avantajul unui centru universitar puternic, care formează anual mii de tineri, și al unei economii diversificate. Pentru ca aceste avantaje să se transforme în dezvoltare pe termen lung, păstrarea absolvenților nu mai poate fi doar responsabilitatea universităților sau a companiilor”, explică rectorul UPT.

Universitățile, companiile și administrația, la aceeași masă

Rectorul UPT consideră că universitățile, administrația locală și companiile ar trebui să lucreze împreună în trei direcții: anticiparea competențelor de care economia Timișoarei va avea nevoie în următorii ani, păstrarea absolvenților în oraș și transformarea Timișoarei dintr-un centru în care companiile produc într-unul în care dezvoltă și inventează tehnologii.

În această ecuație, modul în care funcționează administrația locală devine inclusiv un factor economic. Predictibilitatea, timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor, infrastructura și transportul public sunt luate în calcul de companii atunci când decid unde dezvoltă următoarea investiție.

„O administrație bună nu creează în locul companiilor locuri de muncă, dar poate face diferența între un oraș în care o companie doar funcționează și unul în care decide să investească din nou. Pentru Timișoara aceasta este miza: nu doar să atragem investiții noi, ci să facem în așa fel încât firmele care sunt deja aici să spună, când apare următorul lor proiect european: îl facem tot la Timișoara”, concluzionează Florin Drăgan.