Ziua Mondială Împotriva Cancerului este marcată pe 4 februarie în fiecare an, cu scopul de a crește gradul de conștientizare la nivel mondial, îmbunătățirea educației și coordonarea acțiunilor individuale, colective și guvernamentale și de a promova prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolii. În 2025, evenimentele și activitățile organizate cu ocazia acestei zile vor continua să sublinieze importanța educației, cercetării și accesului la îngrijire medicală pentru toți.
Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces în lume, dar mai mult de o treime dintre cancerele comune sunt prevenibile și tratabile.Principalele riscuri care contribuie la creșterea incidenței cancerului includ factori comportamentali precum fumatul, consumul de alcool, obezitatea și supraponderabilitatea, dar și factorii de mediu. Aceste riscuri sunt încă prevalente, ceea ce subliniază necesitatea intensificării prevenției primare.
Pe lângă pierderea de vieți omenești, cancerul determină și suferința persoanelor afectate și a familiilor acestora, conduce la pierderi economice asociate diagnosticării și tratamentelor necesare, scăderii productivității muncii și a deceselor premature.
Faptul că această maladie are un debut insidios, greu de recunoscut și impactul său devastator asupra vieții omenești, au făcut-o una dintre cele mai de temut boli ale zilelor noastre. Cu toate acestea, cancerul este o boală care poate fi în mare parte prevenită, depistată precoce și tratată cu șanse de vindecare îmbunătățite.
În România, în anul 2023, și-au pierdut viața din cauza cancerului 46.405 persoane[i], iar la nivelul Uniunii Europene (UE) se estimează că, s-au produs 1,3 milioane de decese din cauza acestei maladii, în anul 2022. Localizările cancerului cu cele mai mari rate de mortalitate la nivelul UE sunt cancerul de plămân, cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul pancreatic.[ii]
În același timp, au fost diagnosticate 100.471 de cazuri noi de cancer în România și 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în Uniunea Europeană.[iii] Cazurile noi diagnosticate cel mai frecvent în UE sunt cele de cancer de sân, colo-rect, prostată, col uterin și plămân.[iv] Se estimează că numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 18,39% până în 2040, prin schimbările demografice care se produc.[v]
Cancerul de col uterin este al doilea cel mai frecvent cancer și cauza numărul unu de decese legate de cancer în rândul femeilor. Cancerul de col uterin, cel mai frecvent tip de cancer la femei, poate fi prevenit prin vaccinare și screening regulat.Lansată pe 17 noiembrie 2020 de OMS, Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin urmărește reducerea incidenței acestei boli la sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei până în 2030. Obiectivele principale includ vaccinarea a 90% dintre fetițele de 15 ani împotriva HPV, asigurarea unui screening pentru 70% dintre femeile adulte și tratamentul pentru 90% dintre femeile depistate cu leziuni pre-canceroase sau maligne.
România a dezvoltat și implementat programe pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal, care vizează prioritar populațiile vulnerabile. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021-2027, finanțat din fonduri structurale a alocat importante resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de diagnostic și tratament al cancerului.
În ciuda progreselor globale, România continuă să înregistreze cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, cu o rată de incidență de 32,6 cazuri noi la 100.000 de femei în 2022. Proiecțiile sugerează o creștere a acestor rate în următorii ani.În România, aproximativ 3.300 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar mai mult de jumătate dintre ele își pierd viața din cauza acestei boli.
Pentru a elimina cancerul de col uterin, dar și celelalte tipuri de cancere – de gât, valvare, vaginale, anale, de penis – provocate de tulpinile HPV oncogene, Comisia Europeană a stabilit prin planul European de Luptă împotriva Cancerului o proporție a vaccinării de 90% pentru fetele care constituie populația eligibilă, precum și o creștere substanțială a vaccinării băieților până în 2030.
În România, vaccinarea împotriva HPV este gratuită pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, grație Programului Național de Vaccinare inițiat de către Ministerul Sănătății (prin Ordinul MS nr. 3.120 din 12 septembrie 2023):
- persoanecu vârsta ≥ 11 ani şi < 19 ani (fete și băieți), care beneficiază deprescrierea, eliberarea şi decontarea în regim de compensare 100%din preţul de referinţă al vaccinului;
- femei cu vârsta ≥ 19 ani şi ≤ 45 de ani, care beneficiază de prescrierea, eliberarea şi decontarea în regim de compensare 50%din preţul de referinţă al vaccinului.
Pentru vaccinarea copiilor sunt necesare:
► 2 doze pentru copiii între 11 și 14 ani (doza a 2-a trebuie să fie administrată la minim 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză) și
► 3 doze(inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit) pentru între 15 și 18 ani (doza a 2-a trebuie administrată la cel puțin 1 lună de la prima doză, iar doza 3 la cel puțin 3 luni după doza 2. Este important să fie administrate toate dozele pentru a fi adecvat protejată.
Vaccinul trebuie administrat înaintea începerii vieții sexuale sau a infectării cu virusul HPV, deoarece efectele vaccinului scad pe măsura creșterii numărului de parteneri sexuali. Eficacitatea vaccinului este optimă în perioada de pre-adolescență și scade începând cu vârsta de 18 ani.
Programele de screening prin testare HPV şi Babeş Papanicolaoupermit detectarea leziunilor precanceroase / a cancerului de col uterin și, ulterior, reducerea incidenței şi a mortalităţii cancerului de col uterin precum şi a suferinţei şi a costurilor umane şi financiare pentru femei, familiile acestora şi societate.
Recomandări pentru reducerea riscului de îmbolnăvire:
- Evitați consumul de alcool și tutun.Se știe că fumatul este factor de risc esențial incriminat în apariția a 15 tipuri de cancer. De asemenea, consumul frecvent de alcool crește riscul de cancer la nivelul cavității bucale, faringelui, esofagului, intestinelor și sânului.
- Activități fizice cu ritm susținut, în aer liber.Exercițiile fizice și menținerea unei greutăți ideale (normo-ponderal) pot reduce riscul de cancer, cum ar fi cancerul de sân, ficat, rinichi, uter și ovar.
- Alimentație sănătoasă. Consumați cu preponderență legume și fructe proaspete, cereale integrale și semințe. Reduceți consumul de sare, zahăr și alimente super procesate. Corpul are nevoie de hidratare cu apă, zilnic între 1,5 și 3 litri. Adăugarea ceaiului verde în dieta ta, încetinește creșterea celulelor canceroase, deoarece conține polifenoli (substanțe cu acțiune antioxidantă).
- Igiena somnului. Somnul odihnitor este cel de noapte și cu durată de 7-8 ore neîntrerupt (pentru adulți). Înainte de culcare, cu minim 3 ore, evitați să consumați alimente greu digerabile (carne, alimente grase și foarte condimentate, dulciuri), să faceți sport. Evitați consumul de cofeină (cafea, cola etc.) după ora prânzului. Evitați expunerea ochilor la ecranele cu lumina albastră (telefon, tv, calculator, etc.) înainte de culcare.
- Evitați expunerea la soare în intervalul critic (vara, între orele 10:00 și 16:00). Expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete de la soare și bronzatul artificial crește șansa de a dezvolta cancer de piele. Expunerea la soare are și beneficii: sănătatea oaselor, prin sinteza vitaminei D, care ajută la fixarea calciului în oase, asigură creșterea, previne rahitismul și combate osteoporoza; de asemenea, soarele are efecte antidepresive și unele boli dermatologice se ameliorează.
- Control medical periodic.O dată pe an, este necesar să faceți un examen medical pentru depistarea și tratarea în timp util a posibilelor boli, inclusiv a celor mai severe. Diagnosticarea cancerului într-un stadiu incipient va crește șansele de tratament și de recuperare.
- S-a dovedit că aproximativ 16% din toate cancerele, apar ca evoluție a unor boli cronice cauzate de viruși. Până în prezent, există vaccinuri împotriva hepatitei B și a papiloma-virusului uman care pot proteja împotriva posibilei dezvoltări a cancerului de ficat și de col uterin.
Situația cazurilor de cancer în jud. Hunedoara
2023 | 2022 | 2021 | 2020 | |
Total cazuri noi de cancer | 1.357 | 2.285 | 2.372 | 2.118 |
Cazuri noi de cancer de col | 66 | 118 | 123 | 115 |
Număr de cazuri cancer de col rămase în evidență | 1.234 | 1.906 | 2.001 | 1.986 |
DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ȘEF DEPARTAMENT S.S.P.,
Ec. Fer Ioana Maria Dr. Birău Cecilia