Se împlinesc astăzi, 4 iunie 2020, o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a stabilit graniţele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul Aliaţilor cu Ungaria a însemnat pentru noi recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

După Primul Război Mondial, între Puterile Aliate şi statele învinse s-au încheiat mai multe tratate: cu Germania, la Versailles, în 28 iunie 1919; cu Austria, la Saint Germain, în 10 septembrie 1919; cu Bulgaria la Neuilly, în 27 noiembrie 1919 și cu Turcia la Sèvres, în 10 august 1920 (repudiat şi înlocuit cu tratatul de la Lausanne). Tratatele au fost rezultatele discuţiilor, negocierilor şi consultărilor din cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920) la care au participat 32 de state: 27 dintre ele, între care şi România, erau mai mult sau mai puţin printre învin­gători, în timp ce 5 ţări reprezentau tabăra învinsă: Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia.

Din partea României, Tratatul de la Trianon a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Tratatul a intrat în vigoare efectiv începând cu data de 26 iulie 1921. Dintre toate tratatele semnate după încheierea războiului, cel cu Ungaria era pentru noi cel mai important, pentru că el recunoştea şi consfinţea ceea ce românii făcuseră în 1918. Pentru Ungaria, în schimb, a fost considerat un dezastru şi în toată perioada negocierilor de la Paris, ungurii au încercat să demonstreze de multe ori că Transilvania e a lor. De altfel, Ungaria a dus la conferinţă cea mai numeroasă delegaţie, formată din specialişti care spuneau, desi­gur, ceea ce le convenea în privinţa teritoriului şi omiteau o mulţime de alte lucruri care ar fi fost în defavoarea lor. „Alături de bătălia pierdută la Mohács, în 1526, Tratatul de la Trianon din 1920 reprezintă una dintre cele mai mari traume ale mentalului colectiv al naţiunii maghiare – pentru unii cea mai mare. Ceea ce mie, ca istoric, mi se pare surprinzător este că unii maghiari încă nu înţeleg că Ungaria nu a pierdut Transilvania în Primul Război Mondial, ci o pierduse deja, treptat, în cursa demografică”, susţine Adrian Cioroianu în cartea amintită.

https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/tratatul-de-la-trianon-si-bucuria-fireasca-a-romanilor