Transformările prin care a trecut municipiul Hunedoara sunt de invidiat. În urmă cu zece ani era un oraş aproape falimentar, iar acum este o localitate despre care se vorbeşte cu admiraţie. Totul, datorită unei viziuni revoluţionare despre modul în care se face administraţia locală şi despre importanţa fondurilor europene. Cel care a implementat noul concept este primarul Dan Bobouţanu.

Sunteţi primar al Municipiul Hunedoara de 10 ani. Oraşul se numără printre localităţile din ţară care s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene. Ce valoare au finanţările atrase în mandatul dvs?

Este greu de făcut un calcul exact, mai ales că am început să atragem fonduri europene încă din primul meu mandat. Cred că, până acum, s-au implementat proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. Iar aici mă refer doar la proiectele a căror implementare a fost finalizată sau urmează să se finalizeze în curând. Pe lângă acestea, mai sunt în diferite stadii de implementare (contract de finanţare semnat sau lucrări în derulare) proiecte în valoare de încă 100 de milioane de euro. Sumele nu par foarte mari, pentru nevoile reale ale oraşului, dar, când ne gândim că, până în 2016, bugetul pentru investiţii al Primăriei Hunedoara nu depăşea 2 – 3 milioane de euro pe an, ne dăm seama că, fără banii europeani, nu am fi reuşit să facem nicio investiţie amplă cu impact real asupra tuturor locuitorilor oraşului. Practic, ar fi trebuit să tot „punem de-o parte” bani din bugetul local şi abia după 40 – 50 de ani să ne apucăm să facem investiţiile pe care le-am făcut deja în oraş: reabilitări şi modernizări de şcoli şi grădiniţe, modernizarea transportului local, eficientizări energetice de blocuri şi aşa mai departe.

Care este secretul atragerii acestor fonduri?

Planificarea şi perseverenţa. În 2016, când am preluat Primăria, instituţia era aproape de colaps financiar. Am pus cât de cât în ordine finanţele locale, fiind evident că, dacă ne dorim dezvoltarea oraşului, trebuie să obţinem fonduri europene şi guvernamentale. Cu fondurile guvernamentale lucrurile au mers cât de cât bine, mai ales prin PNDL I şi PNDL II. Apoi, cel de-al treilea PNDL, redenumit Programul Naţional „Anghel Saligny”, situaţia s-a complicat destul de rapid: mai multă birocraţie, schimbări de reguli în timpul jocului. O bună bucată de timp acest program a fost, practic, blocat din cauza evoluţiilor politice de la nivel central.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, pe lângă cele două elemente menţionate la începutul răspunsului, ar mai fi echipa de care beneficiază Primăria Hunedoara. Avem oameni bine pregătiţi, foarte harnici şi inimoşi, oameni care, alături de mine, îşi doresc cu adevărat să contribuie la dezvoltarea oraşului. Mă refer în special la colegii din Direcţia Proiecte cu Finanţare Europeană, la colegele din Direcţia Economică şi la colegii din Serviciul de Achiziţii.

Care au fost proiectele importante derulate cu finanţări europene şi în ce măsură au contribuit la dezvoltarea localităţii?

Nu aş nominaliza proiecte anume, ci categorii de proiecte. Aş începe cu proiectele de eficientizare energetică a blocurilor. Până acum cred că am reuşit să reabilităm energetic vreo 30 de blocuri din oraş, majoritatea blocuri-turn. Multe dintre ele nici nu ma aveau ascensoare funcţionale. Vom continua pe această linie, deşi implementarea proiectelor de acest fel este, parcă, şi mai dificilă decât în alte situaţii din cauză că sunt implicaţi şi mulţi proprietari de apartamente care ridică tot felul de probleme.  La ora actuală avem semnate sau în curs de semnare contracte de finanţare pentru încă 10 blocuri turn din oraş.

O a doua categorie ar fi cea referitoare la unităţile de învăţământ. Aici am îmbinat proiecte de eficienţă energetică, în primă fază, cu proiecte privind dotările de care au nevoie şcolile. În ultimii ani au apărut şi axe de finanţare care ne permit reabilitări şi modernizări integrale de şcoli, grădiniţe şi licee, adică bugetele acestor proiecte ar trebui să fie suficiente şi pentru eficientizare energetică, şi pentru renovarea şi dotarea spaţiilor interioare, dar şi pentru reabilitarea curţilor unităţilor educaţionale. Am modernizat deja mai multe grădiniţe, licee şi şcoli din oraş, iar acum ne pregătim să facem acelaşi lucru cu încă 10 unităţi de acest fel.

Mobilitatea urbană este cea de-a treia categorie: am atras peste 30 de milioane de euro pentru schimbarea flotei de autobuze cu unule noi, hibrid, reabilitarea vechilor zone pietonale ale oraşului (Cora, Sanitas, Gambrinis, Aleea Ciprian Porumbescu) – arii care nu fuseseră niciodată reabilitate integral încă de la construirea lor iniţială, modernizarea staţiilor de autobuz şi a sistemului de semaforizare.

Aveţi un buget în care 2/3 din fonduri sunt destinate investiţiilor. Pentru al câtelea an se întâmplă acest lucru?

În primul meu an complet de mandat, 2017, 68 % din buget mergea către cheltuielile de funcţionare şi doar 32% către capitolul „dezvoltare”. În 2018 am reuşit să echilibrăm această balanţă, 48 % – funcţionare şi 52 % dezvoltare. Din 2020 încoace a devenit clară inversarea acestei proporţii deoarece am început să avem din ce în ce mai multe contracte de finanţare europeană semnate. 2020 a fost primul an în care am avut peste 70 la sută din buget alocat proiectelor de dezvoltare, iar cheltuielile de funcţionare au însemnat mai puţin de 30 la sută. De atunci şi până acum, inclusiv în 2026, am reuşit să păstrăm aproximativ aceeaşi proporţie între „dezvoltare” şi „funcţionare”.

Care credeţi că ar trebui să fie direcţia de dezvoltare economică a municipiului, în viitor?

Hunedoara trebuie să continue să îşi dezvolte turismul. Cu vreo 20 de ani în urmă cred că aveam în oraş doar vreo două hoteluri şi 3 pensiuni. Acum sunt aproximativ 30 de unităţi de cazare oficial înregistrate la Primărie, unităţi care au creat locuri de muncă şi care contribuie la consolidarea oraşului ca destinaţie turistică.

În acelaşi timp şi pe acelaşi palier de importanţă, Hunedoara trebuie să continue să se reinventeze în ce priveşte producţia industrială. Pe lângă siderurgie şi industriile conexe, avem deja prezentă de mai bine de 20 de ani în oraş industria automotivelor. Revigorarea siderurgiei va trebui acompaniată şi de revigorarea activităţilor conexe acesteia.

Pe scurt: turism şi industrie, sau industrie şi turism. Cele două domenii, conexate, pot asigura revigorarea economică a oraşului.