Prăznuită cu evlavie de credincioși în fiecare an la data de 15 august, această mare sărbătoare a creștinătății comemorează Adormirea Maicii Domnului – momentul trecerii ei din viața pământească, învierea și slăvirea ei în Împărăția Cerurilor. Cu acest prilej, creștinii pomenesc morții și împart pomeni pentru sufletele acestora.

”Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin”.

Adormirea Maicii Domnului

Este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, praznicul bucurându-se de o mare cinstire în rândul credincioșilor. Potrivit scrierilor bisericești, atunci când Hristos, Dumnezeul nostru, a binevoit să o ia la Sine pe Preacurata Sa Maică, cu trei zile mai înainte i-a făcut cunoscut, prin trimiterea Arhanghelului Gavriil, mutarea ei cea de pe pământ la cele cerești. Îngerul, venind cu lumină cerească, i-a vestit acesteia, zicând: ‘Fiică preacurată, iată a sosit vremea ca Domnul să te cheme la Sine”. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu a primit cu bucurie vestea adormirii sale. Și-a pregătit casa și a cerut să fie înștiințați toți Sfinții Apostoli. Apoi, rugându-se pe Muntele Măslinilor, se spune că, în semn de omagiu, copacii s-au aplecat înaintea ei. Sfânta Fecioară Maria a fost luată de Apostolul Ioan la Ierusalim, pentru a fi îngrijită cu dragoste și cuviință.

Fecioara Maria s-a stins în casa lui şi a fost înhumată în peştera din Grădina Ghetsimani, la poalele Muntelui Măslinilor, alături de părinţi şi de logodnicul Iosif.

• Cărțile sfinte consemnează că, în ziua Adormirii, îngerii şi sfinţii au umplut împrejurimile de lumină, iar Domnul Însuși S-a coborât din ceruri pentru a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt. Au venit și apostolii răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia, cu excepţia Sfântului Toma care a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce Maria fusese înmormântată. Iar când acesta a revenit, după trei zile, s-a dus la mormânt și l-a găsit gol. Se crede că Fiul Ei a ridicat-o la Cer, de-a dreapta Lui, ca Împărăteasă.
• După credința Sfintei Biserici, la Adormirea Maicii Domnului, trupul ei n-a cunoscut putrezirea, care vine după moarte, nici n-a rămas în mormânt. Maica Domnului, cu trupul schimbat, viu și proslăvit, a fost mutată la ceruri, și de acolo se roagă de-a pururi pentru noi, scrie crestinortodox.ro.

Tradiții și obiceiuri

Încărcată de simboluri, tradiții și obiceiuri, sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria reunește armonios credința religioasă cu bogăția folclorică aducând în prim plan o serie de rânduieli străvechi, păstrate cu sfințenie din generație în generație, fiecare zonă vând specificul ei.

• De Sfânta Maria, în biserici se țin slujbe și se organizează hramuri.
• În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, este împodobită cu flori.
• În unele zone din Ardeal, în dimineaţa acestei zile, femeile duc la biserică struguri, prune, faguri de miere, pe care le împart pentru sufletele celor plecați la ceruri. Se duc apoi în cimitir, unde tămâiază mormintele.
• Tot în această zi, se culege o plantă numită Năvalnicul, care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. Această plantă este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.
• Tot acum, creștinii se roagă mai intens Maicii Domnului, știind că Mântuitorul nu lasă nimic neîmplinit.
• Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefaţează deschiderea sezonului de nunţi (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.
• Considerată a fi prag dintre vară și toamnă, în această zi ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor și dormitul pe prispă.
• Schimbarea de anotimp a fost percepută în popor ca semn al tristeții naturii, care regret plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească.
• În popor se crede că, dacă la Sfânta Maria Mare înfloresc trandafirii, atunci urmează o toamnă lungă.

***

• Sărbătoarea poarta denumirea de adormire pentru că, în cadrul bisericii, nu se vorbește despre moartea unui sfânt, iar tradiția bisericească spune că obştescul sfârşit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.
• Tot în această zi, biserica cinstește Sfânta Mahramă a Domnului și face pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ienache.
• Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor, motiv pentru care, 15 august este și celebrată și ,,Ziua Marinei Române”.

 Cornelia Holinschi