În primele șase luni ale anului, România a plătit peste 133 de milioane de lei pentru servicii medicale acordate refugiaților ucraineni. Cât de mult apasă această sumă pe un buget oricum tensionat și cât de transparent este modul în care statul gestionează costurile solidarității?

Când primul val de refugiați ucraineni a trecut granița la Siret, Isaccea sau Sighet, România și-a deschis porțile și spitalele. La peste doi ani de la începutul războiului, efectele acestei deschideri se văd nu doar în spitalele din nordul și estul țării, ci și în execuțiile bugetare ale Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Conform datelor transmise în spațiul public, doar în primele șase luni ale anului, statul român a plătit peste 133.000.000 lei pentru cheltuieli medicale destinate refugiaților ucraineni — servicii de urgență, spitalizări, tratamente și consultații. Cifra a fost menționată în rapoarte interne și confirmată de surse guvernamentale, însă fără o defalcare clară a sumelor pe județe sau tipuri de servicii.

Ce se ascunde în spatele celor 133 de milioane

Potrivit reglementărilor europene privind protecția temporară, refugiații ucraineni au dreptul la acces gratuit la serviciile medicale de bază în statele membre UE. România a adoptat aceste măsuri prin hotărâri de guvern succesive în 2022 și 2023, obligând sistemul public să asigure asistență medicală, inclusiv pentru cazurile cronice sau urgente.

„Nicio persoană nu este refuzată pe criterii de cetățenie. Refugiații beneficiază de aceleași servicii ca cetățenii români neasigurați”, declara, la începutul anului, un oficial din Ministerul Sănătății.

Dincolo de principiul umanitar, rămâne însă problema sursei de finanțare. CNAS decontează aceste servicii din bugetul propriu, iar o parte urmează să fie recuperată prin fonduri europene. Numai că, potrivit surselor din sistem, mecanismul de rambursare este lent și incomplet: unele spitale așteaptă de peste un an recuperarea sumelor cheltuite pentru pacienții refugiați.

Ajutorul României pentru Ucraina, în cifre mai mari

România nu s-a limitat la sprijin medical. Conform unei analize a Consiliului Fiscal și a datelor Comisiei Europene, sprijinul total oferit de România Ucrainei — militar, umanitar și financiar — depășește 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025.

Cei 133 milioane lei apar ca o cifră globală într-un raport contabil, dar nu există o defalcare publică a acestor cheltuieli:

• câte cazuri medicale au fost tratate?

• ce spitale au primit cei mai mulți pacienți?

• câți bani s-au recuperat efectiv prin fonduri UE?

De exemplu, Spitalul Județean Suceava a raportat, potrivit surselor interne, peste 3.500 de pacienți refugiați ucraineni tratați în 2023, iar costurile reale depășesc suma decontată de CNAS. În alte județe (Iași, Galați, Botoșani), spitalele au primit circulare privind limitarea cheltuielilor, în timp ce numărul de refugiați tratați nu a scăzut semnificativ.

Pe fondul tensiunilor economice interne, sumele alocate refugiaților ucrainieni pot părea o discriminare ținând cont ca o mare parte a românilor nu au acces la tratamente gratuite.

„Când statul nu comunică clar ce sume plătește și de ce, oamenii ajung să creadă că banii se duc în direcții ascunse. 133 de milioane de lei pot părea enormi, dacă nu sunt puși în context”, afirmă un expert fiscal consultat de redacția noastră.

România a ales solidaritatea — o alegere corectă din punct de vedere moral și european. Dar solidaritatea nu exclude responsabilitatea fiscală.

Cei 133 de milioane de lei pentru tratamentele refugiaților reprezintă, în fapt, prețul concret al umanității în vremuri de război.

Însă acest preț trebuie însoțit de transparență: cetățenii au dreptul să știe cum sunt cheltuiți banii publici, cât se recuperează din fonduri europene și ce spitale suportă cel mai mare efort.

Până când aceste date nu vor fi publicate complet, suma de 133 de milioane va rămâne mai mult un simbol al opacității birocratice decât al solidarității reale.

Solicitări FOIA (Legea 544/2001) – pentru continuarea investigației

1. Către Ministerul Sănătății

• Solicit defalcarea cheltuielilor medicale efectuate pentru refugiații ucraineni în perioada ianuarie–iunie 2025, pe județe și pe tipuri de servicii (urgențe, spitalizări, tratamente cronice, servicii ambulatorii).

• Solicit copii ale notelor de fundamentare și metodologiei de calcul prin care s-a ajuns la suma totală de 133 milioane lei.

2. Către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

• Solicit situația decontărilor efectuate către spitale pentru servicii medicale acordate refugiaților ucraineni, în perioada ianuarie 2022 – iunie 2025.

• Solicit detalii privind sumele recuperate din fonduri europene sau alte surse externe.

3. Către Ministerul Finanțelor Publice

• Solicit clarificarea modului în care cheltuielile medicale pentru refugiați au fost incluse în execuția bugetară și în calculele privind deficitul bugetar.

• Solicit nota internă sau raportul care detaliază impactul financiar al sprijinului umanitar pentru Ucraina.

4. Către Comisia Europeană / Reprezentanța CE în România

• Solicit informații privind programele sau liniile de finanțare europeană destinate compensării costurilor medicale suportate de statele membre pentru refugiații ucraineni.

Paul Tomotas