România ar putea încasa aproximativ 1,2 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026, prin prima cerere de plată depusă în cadrul instrumentului european SAFE, după acordarea prefinanțării. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unei întâlniri desfășurate la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate.

Potrivit ministrului, încasarea fondurilor până la finalul anului reprezintă o perspectivă realistă, însă este condiționată de finalizarea procedurilor de evaluare și aprobare la nivel european.

„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul a subliniat că sincronizarea investițiilor cu disponibilitatea finanțării europene este importantă pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Este esențial să corelăm calendarul investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, astfel încât să limităm presiunea asupra finanțării de pe piețe și să asigurăm predictibilitatea necesară derulării programelor”.

Discuții și despre fondurile din PNRR

Întâlnirea de la Bruxelles a inclus și discuții privind cererile de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și situația finanțelor publice și pregătirea bugetului pentru anul 2027.

Alexandru Nazare a atras atenția că fondurile europene sunt esențiale pentru susținerea investițiilor deja începute, în condițiile în care statul a alocat resurse importante pentru proiectele incluse în PNRR. Întârzierile sau neîncasarea sumelor aferente ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului.

„Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare”, explică ministrul.

Bugetul pentru 2027, construit în funcție de resursele disponibile

Referindu-se la bugetul pentru anul viitor, ministrul Finanțelor a evidențiat mai multe categorii de cheltuieli care vor pune presiune asupra resurselor publice: salariile, pensiile, investițiile, serviciile publice și majorarea cheltuielilor pentru apărare.

În același timp, închiderea PNRR va schimba structura finanțărilor europene, ceea ce impune identificarea unor soluții pentru continuarea proiectelor de investiții aflate în derulare.

„În același timp, trebuie să ținem cont de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR și de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investițiilor care depășesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, adaugă Nazare.

Ministrul a mai precizat că reducerea deficitului bugetar trebuie să continue fără a afecta investițiile și fără a pune în pericol credibilitatea României în relația cu partenerii europeni și cu investitorii.

„Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private”, mai susține Nazare.