Încă din primele clipe ale războiului, Regina Maria și-a dedicat cu generozitate timp și energie bolnavilor și soldaților răniți pe front. A avut o activitate medicală intensă în spitalele militare de campanie, care preluau răniții de pe front. A organizat reuniuni de caritate și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță care i-a și purtat numele. Fotografiile din acea vreme o înfățișează pe regină în uniformă de infirmieră, mergând prin unitățile sanitare militare, prin tranșee și chiar prin apropierea liniilor inamice.

Prezența sa pe front, în mai toate momentele cruciale, încercând să aline suferințele și să ridice moralul soldaților răniți, ocupă un loc special în memoria Armatei Române. Această legătură strânsă cu soldații și ofițerii răniți i-a atras supranumele de „Regina Soldat” sau „Mama Răniților”. În memoriile sale, I.G. Duca nota: „𝑅𝑒𝑔𝑖𝑛𝑎 𝑐𝑢 𝑜 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑠 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑙𝑎𝑢𝑑𝑎̆, 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑓𝑖𝑖𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑖, 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙. 𝐶𝑢 𝑢𝑛 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑟𝑒𝑡̦ 𝑑𝑒𝑠𝑎̆𝑣𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑐𝑜𝑙 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑔𝑒𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑒𝑝𝑖𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝑒𝑟𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑣𝑖𝑜𝑙𝑒𝑛𝑡𝑎̆. 𝑁𝑢 𝑚𝑖𝑖, 𝑧𝑒𝑐𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑑𝑎𝑡̦𝑖 𝑟𝑎̆𝑛𝑖𝑡̦𝑖 𝑠̦𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑎𝑢 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡-𝑜 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑎̆𝑝𝑎̆𝑡𝑎̂𝑖𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟. 𝐸𝑎 𝑎 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑡 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑟𝑢𝑚𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑝𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎̆ 𝑎 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖 𝑒𝑖. 𝑂 𝑝𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒… 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑖̂𝑖 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑜 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑡̦𝑎̆”.

Imediat după război, Regina a realizat un adevărat turneu diplomatic, cucerind Londra, Paris-ul, New York-ul și Washington-ul prin farmec, inteligență, prestanță și viziune politică. A consolidat relațiile României cu Occidentul, fiind considerată cea mai frumoasă reprezentantă a diplomației românești. A vizitat, printre altele, Franța și Marea Britanie, susținând interesele țării în fața cercurilor politice ale aliaților înainte de începerea Conferinței de Pace de la Paris. Regina Maria scria în memoriile sale: „𝐴𝑚 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑒𝑢. 𝐴𝑚 𝑝𝑙𝑒𝑑𝑎𝑡, 𝑎𝑚 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡, 𝑎𝑚 𝑟𝑢𝑝𝑡 𝑛𝑒𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑎̆𝑛𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖. 𝐴𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑜 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑐𝑎̆, 𝑣𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑖 𝑎𝑢 𝑖̂𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒𝑠 𝑠̦𝑖 𝑚𝑖-𝑎𝑢 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒, 𝑖̂𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒𝑔𝑎̂𝑛𝑑 𝑒𝑛𝑡𝑢𝑧𝑖𝑎𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑖-𝑎 𝑑𝑎𝑡 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒.”

Deși neoficiale, vizitele Reginei au adus multă simpatie cauzei românești, iar rezultatele obținute în urma încheierii Tratatului de Pace de la Paris i se datorează în mare măsură. Încoronarea Reginei Maria alături de Regele Ferdinand I, ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost doar o mică răsplătă pentru eforturile acesteia depuse în folosul națiunii române, față de care avea un mare respect: „𝑆̧𝑖 𝑛𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑎̆𝑚 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆, 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑠̧𝑖 𝑒𝑢. 𝐴𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑒𝑎𝑠𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢, 𝑢𝑛 𝑐𝑒𝑎𝑠 𝑐𝑒 𝑛-𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑎𝑡 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑒 𝑝𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑒, 𝑐𝑎̆𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑐𝑒𝑎𝑠, 𝑠𝑐𝑢𝑚𝑝𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖 𝑛𝑢 𝑎𝑐𝑙𝑎𝑚𝑎𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑜 𝑖𝑑𝑒𝑒, 𝑜 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙, 𝑐𝑖 𝑎𝑐𝑙𝑎𝑚𝑎𝑢 𝑠̧𝑖 𝑜 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠𝑒𝑠𝑒𝑟𝑎̆ 𝑠-𝑜 𝑖̂𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆. 𝑆𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑎 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑚𝑎̆𝑟𝑖 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑒𝑟𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑎̆. 𝐸𝑟𝑎 𝑎 𝑙𝑜𝑟”… nota Regina Maria în memoriile sale.

Și-a dorit o țară modernă și unită și nu a ezitat să depună toate eforturile pentru îndeplinirea acestor obiective. Simpatia de care s-a bucurat, din partea contemporanilor, a depășit cu mult timpul și spațiul în care a trăit Regina Maria, iar noi, astăzi, îi păstrăm vie memoria, asemeni dragostei pe care a purtat-o mereu în suflet pentru poporul său.

***

Ca semn al respectului față de personalitatea și contribuția sa istorică, promoțiile de ofițeri, maiștri militari și subofițeri din acest an poartă numele „Regina Maria – 150”.

Text: Cosmin Roman

#MApN #ArmataRomâniei #ForțeleTerestreRomâne #ReginaMaria #Respect #omagiu