Comuna Bistra din Munții Apuseni a sărbătorit din nou, cu bucurie și mândrie, Prăgșorul – un obicei autentic de Paști, transmis neîntrerupt de peste 270 de ani. Evenimentul, păstrat cu sfințenie de tinerii satului, a început în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod.

Sărbătoarea a fost marcată în două locații din comună: în Bistra – Centru și la Valea Dobrii. Obiceiul este dus mai departe, an de an, de un grup de feciori necăsătoriți din sat, cunoscuți sub numele de „crai”. Și în acest an, evenimentul a adunat un număr mare de localnici și vizitatori, dornici să fie parte din această tradiție unică.

În curtea bisericii, craii au instalat toaca și țevile speciale pentru „pușcături”, păzindu-le cu rândul, pentru a nu fi furate. Tradiția spune că, dacă toaca este furată, ea trebuie răscumpărată. Dacă acest lucru nu se întâmplă, organizarea Prăgșorului revine celor care au reușit să o fure, pe cheltuiala lor.

Un alt moment simbolic al sărbătorii are loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, când craii, îmbrăcați în ținută militară și înarmați cu sulițe, păzesc Mormântul Domnului din biserică. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnalul comandantului. Din Vinerea Mare și până în dimineața celei de-a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile încărcate cu carbid, special pregătite pentru această ocazie.

În ziua de Paști, după slujba de Vecernie, este ales Primul Crai – tânărul care, potrivit tradiției, urmează să se așeze la casa lui în acel an. A doua zi de Paști, craii – îmbrăcați în costume populare și însoțiți de un taraf – străbat satul din gospodărie în gospodărie, rostind strigătul ritualic: „Hop, hop, hop, vivat!”. Ei invită fetele la balul organizat în acea seară, primind în schimb bani și ouă roșii.

După întoarcerea din sat, craii compară sumele de bani primite, iar fata cea mai darnică este desemnată „Prima Crăiasă” a Prăgșorului. Numele ei este ținut secret până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulțime și condusă la Primul Crai. Împreună, ei deschid petrecerea de după Postul Paștilor, care durează până în zori și continuă în după-amiaza zilei de marți și în Duminica Tomii.

Cine au fost craii și crăiesele din acest an

În Bistra – Centru, ceata crailor a fost formată din:

• Balea Codrin – Mihai (ales și PrimulCrai), Macarie Vlăduț, Selagea Raul, Balea Vlăduț, Muntea Răzvan, Corcheș Eduard, Boca Daniel, Rîșteiu Marius, Balea Denis, Muntea Marian, Balea Raul și Cozma Petrică.

Prima Crăiasă din Bistra – Centru a fost aleasă Balea Cipriana, care a deschis petrecerea alături de PrimulCrai, Balea Codrin – Mihai.

La Valea Dobrii, ceata crailor a fost compusă din: Ciorea Valentin (Primul Crai), Rîșteiu Alexandru, Leah Adelin, Păcurar Ștefan, Rîșteiu Nicolae, Bucea Cristian, Balea Sebastian, Dura Valentin.

Aici, Prima Crăiasă a fost aleasă Moga Maria, care a dansat primul joc alături de Ciorea Valentin.

Originea Prăgșorului și protejarea lui oficială

Obiceiul Prăgșorului a fost adus în comuna Bistra în jurul anului 1753 de către Petru Pavel Aron, episcope greco-catolic de Blaj, originar din această zonă. El a fost creat pentru a întări procesul de catolicizare a populației și s-a transformat, în timp, într-o sărbătoare complexă – atât religioasă, cât și laică.

Pentru a proteja acest patrimoniu cultural unic, primarul comunei Bistra, TraianGligor, a luat măsuri oficiale.

Traian Gligor, primarul comunei Bistra: „Prăgșorul este una dintre cele mai valoroase tradiții pe care le avem și o adevărată emblemă a comunei noastre. Este impresionant cum tinerii noștri, an de an, duc mai departe acest ritual cu respect, entuziasm și responsabilitate. Tocmai de aceea, am considerat esențial să înregistrăm Prăgșorul la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, pentru a-l proteja legal și pentru a ne asigura că nu va fi uitat sau alterat. Ne dorim ca generațiile viitoare să se bucure de această moștenire, așa cum o facem și noi astăzi.”

Prăgșorul s-a încheiat în Duminica Tomii, cunoscută în popor și sub numele de Paștele Mici.