,,Trei Fenomene ale timpului: invazia verticală a barbarilor, domnia proști­lor, trădarea oamenilor cumsecade.
– Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceștia preiau locurile de condu­cere.
-Al doilea: au sosit –pur și simplu.
În sensul cel mai categoric, proștii și inculții la putere și în ciuda tuturor legilor economice și tuturor regulilor politice, fac prostii ca niște ignoranți ce se află.
– Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă explicații binevoitoare, se fac că nu văd și nu aud, pe scurt, trădează. Nu-și fac datoria. Imparțialii și încrezătorii, înregistrează și tac. Sunt cei mai vinovați”!! – Nicolae Steinhardt 1937

La nivelul inteligenței concetățenilor noștri vedem o scădere a gândirii logice, realeși a unei demnități care să nu depășească cadrul uman. De inteligența umană depind foarte multe lucruri: dezvoltarea economică a țării, progresul științific, tehnologic, industrial și cultural și, de ce nu, comportamentul nostru în relația cu cei care intrăm în contact.
Oamenii nu iubesc munca intelectuală, cum nici politicienii nu iubesc adevărul. În munca intelectuală e nevoie de prea multă energie şi cauzează disconfort. E mai ușor să arunci o carte inteligentă și să te distrezi în cel mai apropiat club sau să comanzi pizza și să stai într-un chat amuzant. Omul stupid poate fi manevrat mai uşor: el niciodată nu-și va exprima nemulțumirea, dacă nu-i convine ceva. Poate fi minţit mai uşor cu promisiuni false şi “încărcat” cu opinii “autoritare” a informatorilor falşi. Sunt două tipuri de intelectuali, unii care sunt pe bune intelectuali, cu studii făcute chiar reale și unii care sunt “intelectuali pârâți”, care au cumpărat diplome de liceu, facultate, doctorate și, de ce nu, ,,grade”.
Nu grade meteorologice, grade militare, sfidând pe cei care au făcut pe bune școli și abia au început să urce. Dar ce dacă am fost plutonier? De ce să nu fiu și general, că doar totul este pe bani, nu pe creier. Căutați și veți găsi ce se întâmplă la București și vă veți cruci unde a ajuns țara asta.

De ce nu iubim persoanele educate?
Pentru că o persoană edu­cată este cel mai rău cumpărător și o amenințare directă la adresa economiei. Un intelectual conștient nu are nevoie de mașini sau smartphone-uri scumpe, pentru a-şi menţine sentimentul de auto-importanţă. El mai degrabă va învesti în dezvoltarea personală, decât să meargă în cluburi, va cumpăra legume şi fructe, în loc de chipsurişi cola, va investi în sănătate, decât în “look” – unghiile, genele, fesele etc. Să nu lași omul să gândească cu mintea sa pentru că devine dăunător !E mai bine să comunici în mass-media opiniile care nu au tangență cu criticile politicienilor pentru că a doua zi ești la ușă la ei invitat, pentru cerut bani, iar lor le place și gestul și plugușorul, crezând că prin aceste mijloace au acaparat ziarul, televizorul și chiar omul. Atunci, el este un nimeni, părerea lui nu contează sau nu mai prezintă interes pentru nimeni. Alții au decis pentru el. Cu cât este mai mare nivelul omului, cu atât mai puţin el depinde de modă, de stereotipurile sociale și gândirea consumatoare, el nu aduce beneficii economiei, pe unul ca ăsta e greu să-l câștigi.
Care este rezultatul? Pentru a obține o turmă supusă, oamenii trebuie dezvăţaţi de obiceiul de a gândiși a crea. Și cel mai simplu mod de a face acest lucru este manipularea şi prostirea pe diferite căi: pentru ca omul să nu se poată dezvolta, este necesar sa-i creezi cafenele, cluburi, fetițe și cât mai mult alcool. El trebuie să fie ocupat cu distracțiile, sex și politică. Nemaiavând loc de muncă sau nu dorește sa muncească, pentru că lenea a devenit un flagel al acestui secol, merg la sala de box, fitness etc. pentru că acolo nu necesită multă carte. După o zi obositoare la sală și în cluburi, trebuie și un pic de relaxare, jocuri pe calculator, filme erotice, umor prostesc, multe scandaluri unde văd celebrele expresii ale unor dobitoci ,,picioare în fund “și ,,capete în gură” că de, sunt copii de bani gata a lui tata și mama. Ei se formează ca oameni care mâine poimâine devin marionete în mâinile marilor corporații. Așa se degradează și devin oamenii ieftini ai societății românești.
Nu există un consumator mai bun decât omul dornic să se afirme, să se evidenţieze pe fundalul majorității. Aceștia sunt cei care aleg să facă parte din politica româ­nească care este în pragul unui faliment voit. Acești oameni sunt determinați de dorința de a-și energiza sentimentul de auto-importanţă – să devină proprietarul celei mai cool mașini, să aibă cea mai exclusivistă îmbrăcă­minte, cel mai la modă gadget și alt gunoi. Ei fac aceste lucruri cu bani pentru care nu au muncit niciodată cinstit pentru ei, nu au cum să aprecieze valoarea lor. Și atunci este normal că băiatul de bani gata este unic și important, ia de la viață tot ce este mai bun și aruncă praf în ochii societății.
Cumpărăturile îl ajută să scape de stres, întruchipează semnificația existenței sale și a realizărilor vieții. Cel puțin, e plăcut să te gândești la asta. Noi încă de acum 100 ani suntem mari consumatori de prostie, redundante cuvintele lui Eminescu: ,,Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică pentru zeci de ani înainte,viitorul ei.
Mita este un flagel care constituie o piedică în țara asta. Pentru mită capetele de sus ale administrației, vând sângele și averea unei generații. Arta de a guverna în România este sinonimă cu arta de a minți și amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.”

Calitatea omului zilelor noastre lasă de dorit
Cu ajutorul mass-media se încurajează în rândul concetățenilor dezvoltarea unor astfel de calități, care ajută la creșterea consumatorilor ideali. Se încurajează egocentrismul, tendința de a corespunde unor idealuri de fru­musețe și atractivitate impuse, se implantează agresivitatea subconștientă, zgârcenia, narcisismul și încrederea în propria unicitate.

Consumatorul ideal
Trebuie să se ghideze după egoismul personal, să se alinieze stereotipurilor și tendințelor mondiale, în loc să se asculte pe sine și să se bazeze pe nevoile sale reale.
Cumpără mai mult, gândește mai puțin, corespunde așteptărilor noastre despre tine! Astfel, el cade în capcana unor imagini frumoase, pune în prim plan “vreau” și nu “trebuie”, încetează să aibă grijă de natura și bunăstarea celui apropiat. Este orbit de propriul “Eu” , nu are timp să se gândească la viitor. Prostia nu-i doare pe acei oameni care suferă de ea, îi doare tocmai pe acei oameni care stau în jurul celor infectați cu această“maladie”. Mă gândesc acum la ce se întâmplă în politica româ­nească, în vestita justiție și în acei oameni și instituții care au dus țara pe marginea prăpastiei, datorită prostiei. Mă întorc, poate cine citește înțelege ceva despre velei­tățile prostiei din societatea românească, la Octavian Goga în anul 1916 care spunea despre România și politica noastră: ,,Ţară de secături, țară minoră căzută rușinos la examenul în fața Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștri, președinții care s-au vândut o viață întreagă, parlamentarii și politicienii contrabandiști. Nu ne prăbușim de numărul dușmanilor, nici de armamentul lor, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșătoare de meningită moral. “Oare numai noi avem secături? Cred că Europa începe să aibă mai multe secături decât noi. Nu am crezut niciodată că în anul 2019 voi scrie despre prostie!!!

Al dumneavoastră același Prof. Ioan Romeo Mânzală