De la problemele noului Cod al urbanismului și transformările Centrului Vechi, până la proiectele pentru zona Cetății și apropierea arhitecturii de copii, aniversarea celor 25 de ani de existență a Ordinului Arhitecților din România a fost, la Deva, mai mult decât un moment festiv. A fost un prilej pentru arhitecții hunedoreni de a vorbi despre felul în care se dezvoltă orașul și despre deciziile care vor influența, ani de acum înainte, spațiul în care trăim.

Filiala Teritorială Hunedoara a OAR a deschis luni seria evenimentelor dedicate celor 25 de ani de activitate ai Ordinului. La conferința de presă au participat arhitectul Dumitru Armășescu, președintele filialei Hunedoara, precum și arhitecții Mircea Ungureanu și Liviu Pop, membri ai organizației.

Pentru arhitecții hunedoreni, aniversarea este și un moment de a sublinia rolul  pe care profesia îl are în comunitate. OAR a fost înființat în anul 2001, prin Legea 184 privind exercitarea profesiei de arhitect, iar misiunea sa depășește sfera strict profesională, fiind legată de calitatea mediului construit și, implicit, de calitatea vieții.

„Dorința noastră este de a face publică activitatea arhitecților ca parte din fenomenele sociale care sunt specifice unei societăți organizate”, a explicat arhitectul Dumitru Armășescu.

Noul Cod al urbanismului, o problemă pentru construcțiile noi

Unul dintre cele mai importante subiecte abordate în cadrul conferinței a fost noul Cod al urbanismului și efectele pe care anumite prevederi le pot avea asupra investițiilor.

În opinia președintelui OAR Hunedoara, în forma actuală există prevederi care complică semnificativ procesul de construire, în special în ceea ce privește calcularea procentului de ocupare a terenului.

„Este un blocaj al construirii din două motive. Sistemul de promovare a unei investiții, din punct de vedere administrativ, este extrem de complicat. Încă nu sunt clarificate multe lucruri privind procedurile. Și, al doilea lucru, mult mai important, s-au strecurat niște greșeli în Cod, care fac practic imposibilă edificarea unei construcții, în special prin greșeala definirii procentului de ocupare a terenului”, a spus Dumitru Armășescu.

Potrivit acestuia, problema apare din faptul că în suprafața luată în calcul pentru procentul de ocupare au fost incluse și elemente precum căile de acces, trotuarele sau rețelele, care anterior erau exceptate.

„Din acest motiv, până nu se face o corectură legislativă, nu vor mai putea fi făcute construcții noi”, a susținut arhitectul.

Armășescu consideră că modificarea legislativă ar trebui pregătită cât mai repede, chiar dacă actualul Cod al urbanismului a fost adoptat într-un context în care România trebuia să respecte anumite jaloane asumate prin PNRR.

„Trebuie început imediat, pentru că altfel nu vom mai putea construi”

Președintele OAR Hunedoara spune că una dintre cauzele situației actuale este tocmai graba cu care noua reglementare a fost adoptată.

„S-a ajuns aici pentru că, fiind un jalon PNRR, s-au grăbit să-l aprobe. Aveam un angajament față de Uniunea Europeană să îndeplinim niște jaloane și nu a mai trecut prin filtrul unor analize din partea specialiștilor. Este lege organică, iar în opinia mea trebuie început imediat procesul de corectare, pentru că altfel nu vom mai putea construi”, a declarat Armășescu.

O altă problemă discutată a fost cea a procentului de ocupare a terenului, cunoscut sub denumirea de POT. Arhitectul a explicat că procentul este stabilit prin Planul Urbanistic General și diferă în funcție de zonă.

În cazul Devei, acesta atrage atenția că procentul de 20%, întâlnit în anumite zone rezidențiale, a fost extins și în zonele cu locuințe individuale. Consecința poate fi importantă pentru proprietarii care vor să își construiască o casă.

„În acești 20% intră aleea de acces, locul de parcare, piscina, toate amenajările, rețelele. Practic, nu mai vorbim doar despre suprafața casei”, a explicat președintele OAR Hunedoara.

Critici privind transformările din Centrul Vechi și zona Cetății

Discuțiile au ajuns și la proiectele de amenajare din Deva, în special la Centrul Vechi și zona Cetății.

Dumitru Armășescu a precizat că a fost implicat în fazele preliminare ale unor proiecte pentru aceste zone, realizând, între altele, un plan urbanistic zonal și un studiu de fezabilitate pentru Centrul Vechi, respectiv un plan urbanistic zonal pentru Piața Cetății.

Arhitectul susține că variantele puse ulterior în practică s-au îndepărtat de concepția inițială.

„Noi am gândit un traseu pietonal continuu, de la Casa de Cultură până la stadion, cu o singură intersecție la strada Iuliu Maniu. Ideea era să circulăm pietonal, neîntrerupt, până la Cetate și să punem în valoare orașul Deva, să avem o zonă de turism și comerț, așa cum există în multe orașe din lume. Lucrurile, încet-încet, s-au deformat”, a afirmat Armășescu.

Potrivit acestuia, una dintre modificările importante privește strada 1 Decembrie, unde proiectul inițial prevedea o platformă pietonală continuă, realizată din piatră naturală, precum și o organizare clară a teraselor.

„Acum ea a redevenit cumva o stradă cu două trotuare și o zonă centrală care nu ar trebui să fie din nou umplută cu mașini. Amenajarea peisagistică și pozițiile teraselor erau bine definite. Acum lucrurile sunt, într-un fel, haotice”, a spus arhitectul.

Cum vedeau arhitecții zona Cetății

În ceea ce privește Piața Cetății, proiectul prezentat de Armășescu prevedea o amenajare care să permită atât desfășurarea unor evenimente, cât și punerea în valoare a zonei.

„În fața școlii, unde este Liceul de Gimnastică, era prevăzută o amenajare specifică, cu mutarea statuilor gimnastelor acolo. Piața în sine urma să fie o platformă cu un desen din pavimente, fără zone verzi intercalate, pentru a permite adunări publice și manifestări de tipul concertelor”, a explicat acesta.

Planul prevedea și spații comerciale sezoniere, precum și o reorganizare a accesului către stadion. Armășescu spune că, în varianta gândită de el, accesul la stadion ar fi fost mutat dinspre strada Horia, unde era prevăzută și o parcare de aproximativ 250 de locuri.

„Sunt zile când la Cetate vin și o mie de oameni și se intercalează cu încă 1.500 care vin la stadion. Este un lucru absolut imposibil fără o organizare corespunzătoare”, a afirmat arhitectul.

Acesta a vorbit inclusiv despre o soluție mai amplă pentru zona stadionului, care ar fi presupus mutarea acestuia către periferia orașului și amenajarea, în actuala zonă, a unui aquaparc.

„După mine, lipsește totuși o zonă în care poate fi un festival de muzică sau ceva similar, unde să poată veni câteva mii de oameni. Toate orașele au așa ceva”, a mai spus Armășescu.

Arhitectura, scoasă din birouri și adusă în comunitate

Dincolo de problemele legislative și de proiectele urbanistice, seria de evenimente organizată de OAR Hunedoara are și o componentă de promovare a profesiei.

În perioada 5-9 octombrie, la Deva sunt programate o expoziție cu proiecte realizate de arhitecții din județ, activități educaționale și un concurs destinat elevilor de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță”.

Expoziția va fi deschisă miercuri, 7 octombrie, în zona pietonală din fața Colegiului Național „Decebal”, iar reprezentanții filialei intenționează să ducă ulterior proiectele și în alte orașe din județ, inclusiv în Orăștie, Hunedoara și Valea Jiului.

„Pentru noi este important ca oamenii să vadă ce fac arhitecții din județul Hunedoara. Nu vrem ca activitatea noastră să rămână doar în zona profesională”, a transmis președintele OAR Hunedoara.

Arhitectura începe să fie explicată și copiilor

Un punct important al programului îl reprezintă și apropierea arhitecturii de școli. Filiala Hunedoara intenționează să continue acțiunile educaționale, inclusiv în școlile primare, unde arhitecții vor încerca să îi apropie pe copii de desen și de înțelegerea spațiului în care trăiesc.

„Pentru mine, mai important este în școlile primare, la clasele I și a II-a, să le dăm copiilor creioane, caiete de desen și să-i învățăm să deseneze, să se întoarcă și la alte preocupări decât telefonul”, a spus Dumitru Armășescu.

Filiala este implicată și în activitatea Liceului de Arte „Sigismund Toduță”, unde există o clasă de arhitectură. Potrivit lui Armășescu, sprijinirea acestei specializări și îmbunătățirea pregătirii elevilor reprezintă o preocupare constantă.

Aniversarea celor 25 de ani devine astfel, la Deva, un prilej pentru arhitecții hunedoreni de a readuce în atenție o întrebare care privește întreaga comunitate: cum vrem să arate orașele în care vom trăi peste 10, 20 sau 30 de ani și cine participă la deciziile care le modelează?