Până nu demult, sustenabilitatea era percepută ca un exercițiu de imagine: un raport frumos, câteva panouri solare pe clădire și un comunicat de presă bine scris. Astăzi, această abordare nu mai este suficientă. În 2026, sustenabilitatea a devenit o condiție de acces la finanțare, la contracte și, în multe cazuri,

Planul Național de Achiziții Ecologice marchează una dintre cele mai subestimate schimbări din administrația publică românească. Fără mult zgomot, fără dezbateri ample, achizițiile „verzi” încep să rescrie regulile jocului pentru companiile publice, autoritățile locale și primării. Nu este o inițiativă de imagine și nici o opțiune facultativă. Este o schimbare

Ani la rând, sustenabilitatea a fost tratată ca un subiect de comunicare. Un capitol de raport, un paragraf pe site, o promisiune vagă despre „grija față de mediu”. Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical. Pentru companiile din România, sustenabilitatea a devenit o decizie economică, cu impact direct asupra costurilor, finanțării și

Ce fonduri și facilități financiare pot accesa autoritățile publice și companiile pentru reducerea amprentei de carbon. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon nu mai este doar un obiectiv strategic al Uniunii Europene, ci o direcție obligatorie de dezvoltare pentru autoritățile publice și companii. Pentru a sprijini această

De ce companiile și autoritățile publice trebuie să respecte legislația privind amprenta de carbon și economia circulară. Sustenabilitatea a depășit de mult stadiul de concept aspirational sau exercițiu de imagine. La nivel european și na­țional, ea a devenit un cadru legislativ obligatoriu, cu im­plicații directe asupra mo­dului în care companiile

Atacurile cibernetice nu mai reprezintă un risc teoretic sau o problemă exclusiv tehnică. Ele au devenit un factor real de întrerupere a activității economice, cu impact direct asupra venitu­rilor, reputației și conti­nui­tății operaționale. În acest context, Directiva NIS2 marchează o schimbare fundamentală: securitatea cibernetică devine o obligație legală și o

Într-o economie globală aflată sub presiunea tranziției verzi, conceptul de „economie circulară” devine mai mult decât un ideal ecologic: devine un criteriu de competitivitate și un indicator al maturității unei economii. De câțiva ani, Uniunea Europeană vorbește despre resurse finite, despre decuplarea creșterii economice de consumul de materii prime și

România face, în sfârșit, pasul decisiv pe care mediul european îl aștepta de ani buni. Planul Național de Achiziții Ecologice (PNAE) 2025–2030, adoptat recent de Guvern, marchează intrarea achizițiilor publice într-o nouă paradigmă: aceea în care criteriile de mediu nu mai sunt „opționale” sau un exercițiu de imagine, ci un