Ce fonduri și facilități financiare pot accesa autoritățile publice și companiile pentru reducerea amprentei de carbon.

Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon nu mai este doar un obiectiv strategic al Uniunii Europene, ci o direcție obligatorie de dezvoltare pentru autoritățile publice și companii. Pentru a sprijini această tranziție, România beneficiază de un mix complex de fonduri europene, programe guvernamentale și instrumente financiare bancare, dedicate investițiilor verzi, eficienței energetice și reducerii amprentei de carbon.
La nivel european, una dintre principalele surse de finanțare este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care alocă sume semnificative pentru energie regenerabilă, eficiență ener­getică, clădiri publice și private, infrastructură verde și digitalizare. Autoritățile publice pot finanța proiecte de reabilitare energetică, mo­­der­nizarea sistemelor de iluminat public, transport public verde sau infrastructuri de producere a energiei din surse regenerabile. Pentru companii, PNRR oferă sprijin pentru investiții în tehnologii curate, digitalizare și optimizarea consumurilor energetice.
O altă sursă importantă este Politica de Coeziune 2021–2027, prin programele operaționale regionale și tematice. Acestea finanțează proiecte de eficiență energe­tică, managementul deșeu­rilor, economie circulară, infrastructură verde urbană și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Atât autoritățile publice, cât și întreprinderile pot accesa granturi pentru modernizarea proceselor și alinierea la cerințele de mediu.
Pentru proiectele cu impact structural, Fondul pentru Modernizare și Fondul pentru Inovare oferă finan­țare dedicată sectorului energetic, industriei și proiectelor de decarbonizare. Aceste instrumente sunt esențiale pentru companiile mari și pentru autoritățile implicate în investiții strategice în infrastructură energetică.
La nivel național, Guvernul României derulează programe prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care sprijină atât sectorul public, cât și cel privat. Programe precum finanțarea pentru energie regenerabilă, eficiență energetică sau mobilitate electrică oferă granturi și scheme de ajutor de stat pentru reducerea emisiilor și creșterea indepen­denței energetice.
Un rol din ce în ce mai important îl joacă sectorul bancar, care a dezvoltat produse dedicate finanțării verzi. Băn­cile comerciale oferă credite verzi, linii de finanțare cu dobânzi preferențiale și perioade de grație pentru investiții în energie rege­nerabilă, eficiență energetică și tehnologii curate. De asemenea, multe instituții financiare colaborează cu Banca Europeană de Investiții și alte instituții internaționale pentru a reduce riscul proiectelor și a facilita accesul la capital.
În plus, companiile care implementează planuri de sustenabilitate pot beneficia de facilități fiscale, scheme de ajutor de stat și acces mai ușor la finanțare, pe fondul alinierii la criteriile ESG. Calculul amprentei de carbon și existența unui plan clar de reducere a emisiilor devin criterii relevante în evaluarea riscului de către bănci și investitori.
În acest context, investițiile verzi nu trebuie privite ca o povară financiară, ci ca o oportunitate de modernizare și creștere a competitivității. Accesarea fondurilor europene și guvernamentale, combinată cu finanțarea bancară, poate accelera implementarea planurilor de sustenabilitate și poate transforma obligațiile de mediu în avantaje economice pe termen lung.
Paul Tomotaş