A adus pentru prima dată pe pământul strămoșilor noștri cuvântul lui Hristos, propovăduind Evanghelia în teritoriile situate pe țărmul apusean al Marii Negre. Este sărbătorit în fiecare an la data de 30 noiembrie, fiind considerat și ocrotitorul României.
Sântul Andrei – ”Cel Întâi chemat”
S-a născut Betsaida Galileia, localitate aflată în nordul Ţării Sfinte. Se spune că ar fi primul discipol al lui Iisus, „Cel Întâi chemat” și printre primii patru dintre apostolii preferați, alături de Petru, Ioan și Iacob. Era fratele lui Simon Petru, amândoi fiind pescari, alături de tatăl lor. Cei doi frați au fost ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul, urmându-l pe acesta când își rostea predicile în pustiul Iordanului, cu îndemnuri la pocăință și cu proorocia despre venirea lui Mesia, scrie ortodox.ro. Sfântul Andrei a fost martor, alături de alți ucenici, la botezul Domnului, săvârşit de Ioan. Dorinţa de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan spune: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Dar chemarea sa la apostolie se face mai târziu, fiind relatată de Sfântul Evanghelist Matei: ” Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari, și le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”. (Matei 4, 18-20). A murit în orașul peloponesian Patras, ca martir, în ziua de 20 noiembrie a anului 60 e.n., răstignit pe o cruce în formă de X. Se spune că moartea lui a stârnit o furtună puternică din senin, care i-a orbit pe toţi cei ce asistau la răstignire, potrivit crestinortodox.ro.
Moaştele din Patras
S-au aflat la Patras, unde Sfântul Andrei a murit ca martir, până în anul 357 când împăratul Constantin al II le-a luat și le-a așezat în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Au fost duse apoi în Italia, în catedrala din Amalfi. În anul 1462, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma. De aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.
Ocrotitorul României
Potrivit celor scrise de unii istorici și teologi din veacurile creștine, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, dar și în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre. În anul 1995, Biserica Ortodoxă Română a hotărât ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu o cruce roşie în calendarul bisericesc, iar din anul 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat “Ocrotitorul României”.
Peştera Sfântului
În care se crede că a locuit Sfântul Apostol Andrei în perioada în care se află pe teritoriul țării noastre, se află în apropierea mănăstirii Dervent, judeţul Constanţa, chiar în preajma Crucilor Sfinte. Într-o nișă din biserică din există un fel de pat, scobit în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peştera, transformată în biserică, a fost sfinţită, dar la scurt timp, biserica a fost distrusă, fiind refăcută abia după anul 1990.
Crucile cu puteri tămăduitoare
Cele patru Cruci Sfinte care au existat la Dervent, una mare și trei mici, ”crescute în pământ” cum spune tradiția, au puteri tămăduitoare. Cea mare este adăpostită în paraclisul din partea stângă a bisericii, iar cea mică se află în afara bisericii, în stânga altarului şi la ea se vindecă animalele bolnave. Celelalte două cruci mici au fost scoase din pământ, după cum arată legenda, în timpul stăpânirii otomane. Se spune că aici vin zilnic oameni în suferință și se tămăduiesc prin rugăciune sau chiar prin simpla atingere a crucii.
Tradiții și obiceiuri
- În tradiția populară românească, ziua Sfântului Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în popor și sub numele de Sântandrei Cap-de-Iarnă sau Ziua Lupului.
- Noapte de 29 spre 30 noiembrie poartă nume de „Noaptea Strigoilor”. Se crede că în această noapte, tot felul de creaturi demonice pot ataca oamenii. Iar ca să se protejeze, gospodarii ung cu usturoi geamurile şi ţăruşii porţilor. Ascunderea coaselor este o altă măsură de protecţie, împotriva lupilor.
- Un obicei păstrat din generație în generație este acela că, în această zi, nu se împrumută bani. Plata datoriilor sau recuperarea banilor datoraţi înainte de sărbătoare este o modalitate prin oamenii se pot proteja de pierderi financiare în anul care urmează, potrivit traditiisiobiceiuri.ro.
- Pentru aflarea ursitei, ”Turtuca de Andrei”, făcută din făină de grâu, este mâncată de tinere, înainte de culcare. Astfel, tradiţia spune că bărbatul care le va cere în căsătorie li se va arăta în vis.