Sistemul de management al deșeurilor din județul Hunedoara trece printr-o perioadă de transformări majore, generate de implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), dezvoltarea Centrelor de Aport Voluntar (CAV) și introducerea Insulelor Digitalizate. Dan Stoian, directorul ADI Deșeuri Hunedoara, a explicat, pe larg, pentru cititorii Accent Media, stadiul actual, problemele cu care se confruntă autoritățile și pașii care urmează.
„Până la apariția Sistemului de Garanție-Returnare, urcasem cu reciclarea până la aproximativ 12%, eram în trendul național. A apărut apoi SGR și, sigur, la un moment dat toate cantitățile astea reciclate se distribuie cu niște amendamente. Mediul rural este păgubit de reciclare pentru că din mediul rural lumea se duce și valorifică la oraș. Atunci SGR evidențiază că Deva are 18% reciclare, dar Deva are și Băcia și Șoimuș , de exemplu ca si comune limitrofe. La momentul acesta, gradul total de reciclare la nivelul județului este 7-8%”, a explicat Dan Stoian.
Potrivit acestuia, reciclarea este împărțită în două mari componente: prin operatorul de salubritate, în cadrul centrului de management integrat, și prin SGR, care centralizează la nivel național datele și le distribuie ulterior pe județe și localități.
SGR – un sistem cu impact pozitiv, dar cu provocări în mediul rural
Sistemul de Garanție-Returnare a avut efecte vizibile asupra comportamentului populației. „Avantajul este că el a curățat străzile. Nu prea mai există căutători prin containere pentru că toată lumea se duce și își reciclează pentru bănuți. Ca o noutate, economia circulară va crește la 250 de lei”, a punctat directorul ADI Deșeuri. În plus, SGR a reușit să valorifice „miliarde de bucăți – sticle, PET-uri”.
CAV-urile – centre necesare, dar greu de întreținut
Un alt proiect important, finanțat prin Ministerul Mediului, îl reprezintă Centrele de Aport Voluntar (CAV), unde cetățenii pot aduce deșeuri speciale, precum cele voluminoase sau din construcții.
„CAV-urile sunt centre unde cetățeanul din localitate vine cu un transport propriu și depune deșeurile în locurile special amenajate. În județul Hunedoara sunt aproximativ 18 CAV- uri inactive în acest moment. Sunt în diverse stadii de construcție, unele sunt terminate ca și construcții și așteaptă dotările – containerele mari de la minister. Deadline-ul este 31 decembrie 2025 . CAV-urile în România timp de două tipuri, CAV- uri mici pentru orașele până la 170.000 de locuitori, unde UAT- urile au primit 500.000 de euro de la Ministerul Mediului să le doteze dar construcția lor, îngrădirea, rampa și serviciile le face primăria prin acord voluntar. La orașele mari, cu peste 170.000 de locuitori aproximativ 17 in România sunt CAV uri care au primit 5.000.000 de euro „, a arătat Dan Stoian.
Însă, aceste centre ridică probleme serioase privind întreținerea și gestionarea anumitor tipuri de deșeuri. „Ei au două probleme pe care nu le-au luat în calcul: costul de funcționare – apă, canal, curent, paznic, curățenie, toate asumate de primărie – și lipsa soluțiilor pentru anumite deșeuri, cum ar fi molozul din demolări și construcții. Când containerul pentru deșeuri voluminoase se va umple, nu ai unde să-l duci. La această oră în țară nu există soluții clare pentru reciclarea lor”, a subliniat directorul ADI Deșeuri.
El a dat exemplu câtorva încercări de rezolvare a problemei: „A fost făcut un proiect la Consiliul Județean, dar nu s-a găsit finalitate. Eu am făcut demersuri cu oameni de afaceri, dar la final au zis că nu merită, nu este o afacere. E foarte dificil. În România, din ce știu eu, sunt doar două instalații pentru astfel de deșeuri: una la Buzău și alta la Petrești, la familia Goța, care a găsit o soluție prin integrarea lor în propria activitate de producție de pavaje”.
Insulele digitalizate – soluția pentru urban, în faza de implementare
În paralel, în zona urbană, au apărut insulele digitalizate – platforme moderne de colectare selectivă, dotate cu cinci containere pentru diferite tipuri de deșeuri: menajere, hârtie-carton, plastic-metal, sticlă și biodeșeuri. „Sunt deja funcționale. În județul Hunedoara sunt 454 de bucăți. La Deva avem 96 de insule, în Hunedoara în jur de 90. Ele vor înlocui platformele actuale. Pentru început, acolo unde au fost montate, au mai lăsat și containere clasice, pentru că oamenii nu aveau cartelele. La Petroșani, în prima zi, minerii au aruncat gunoiul peste containerele noi pentru că nu primiseră cartele”.
Avantajul acestor insule este că reduc accesul căutătorilor prin deșeuri și sunt monitorizate video, cu acces pe bază de cartelă. „Este un proiect care ar trebui să schimbe imaginea orașelor. Însă primăriile trebuie să asigure platformele betonate, acces la apă și canal. Insulele sunt în diverse faze, dar în mare parte din țară sunt deja funcționale”, a mai spus directorul ADI Deșeuri.
Astfel, in timp ce implementarea SGR a adus un salt în colectarea ambalajelor reciclabile și insulele digitalizate modernizează colectarea în mediul urban, problema deșeurilor voluminoase și din construcții rămâne nerezolvată. Centrele de Aport Voluntar sunt în construcție, dar costurile de operare și lipsa infrastructurii de reciclare specializate ridică semne de întrebare privind eficiența lor pe termen lung.
„Proiectele sunt bune, dar trebuie gândite realist, cu soluții pentru toate tipurile de deșeuri. Altfel, riscăm să avem containere pline și fără variantă de valorificare”, avertizează Dan Stoian.
Cătălina Neag
