Planul de școlarizare pentru anul 2026–2027 din județul Hunedoara a stârnit, în ultimele zile, ample controverse și nemulțumiri în rândul cadrelor didactice și al comunității locale. Într-un interviu acordat pentru Accent Media, Inspectorul Şcolar General Maria Ştefanie explică fundamentele deciziilor luate, subliniind că documentul aflat în dezbatere publică este, în acest moment, un proiect,  și avertizează asupra riscurilor majore generate de decizii emoționale sau de supraestimări nerealiste.

Planul de școlarizare a fost elaborat în baza Ordinului ministrului educației nr. 6696 din noiembrie 2025, care aprobă metodologia de fundamentare a cifrei de școlarizare pentru anul școlar următor. Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a parcurs toate etapele prevăzute de legislația în vigoare, iar documentul a fost înaintat Ministerului Educației și Cercetării pentru analiză și aprobare.

„Insist asupra faptului că este un proiect. Până să ajungă la minister, acesta a parcurs toate etapele prevăzute de metodologie”, precizează inspectorul școlar general.

Învățământul dual, axa centrală a planului

Un element-cheie în fundamentarea planului de școlarizare îl reprezintă învățământul tehnologic dual, corelat direct cu cerințele reale ale pieței muncii. În perioada octombrie–noiembrie 2025, agenții economici din județ au transmis solicitările privind numărul de locuri necesare, datele fiind centralizate de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, structură aflată în subordinea Ministerului Educației.

În urma acestui proces, județului Hunedoara i-au fost alocate 1.007 locuri pentru învățământul dual, un argument major în construcția planului de școlarizare.

„Avem o responsabilitate față de mediul economic să formăm absolvenți care să corespundă cerințelor pieței muncii, să își găsească un loc de muncă și să își poată construi un viitor aici, în județ”, subliniază Maria Ştefanie.

Schimbări legislative care redesenează oferta educațională

Inspectorul școlar general atrage atenția asupra unei modificări structurale importante introduse prin Legea nr. 198/2023, care prevede dispariția claselor de învățământ profesional și dual cu durata de trei ani. Acestea au fost integrate în învățământul dual de nivel 4, echivalent nivelului liceal.

Această schimbare legislativă a impus o regândire a ofertei educaționale și o adaptare a unităților de învățământ la noile cerințe curriculare și organizaționale.

Mai puține clase, efective mai mari

Un alt factor determinant în reducerea numărului de clase îl reprezintă creșterea efectivelor de elevi pe clasă, prevăzută de metodologia actuală:

• filiera teoretică: de la 26 la 28 de elevi;
• filiera tehnologică: de la 24 la 28 de elevi;
• filiera vocațională: rămâne la 24 de elevi.

Raportat la cei 2.555 de elevi de clasa a VIII-a existenți la nivelul județului, această modificare conduce automat la o scădere cu aproximativ 5–6 clase de a IX-a, în funcție de filieră.

Școala aproape de casă, un criteriu asumat

În fundamentarea planului, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a ținut cont și de distribuția reală a elevilor în teritoriu, urmărind ca aceștia să își poată continua studiile cât mai aproape de domiciliu.

Un exemplu în acest sens este cel al orașului Uricani, unde, deși numărul elevilor depășea ușor două clase, au fost aprobate exact două clase, pentru a evita migrarea elevilor către alte localități.

Rolul consiliilor locale, clar delimitat

Referitor la implicarea autorităților locale, Maria Ştefanie subliniază că planul de școlarizare nu se fundamentează pe hotărâri ale consiliilor locale. Acestea au un rol specific în organizarea învățământului dual, prin asumarea parteneriatelor și susținerea programelor.

Primăriile au fost informate atât de inspectorat, cât și de minister cu privire la numărul de locuri solicitate de agenții economici, iar acordul acestora vizează strict oportunitatea susținerii claselor de învățământ dual.

„Clasele pe hârtie”, un pericol real

Un punct sensibil al interviului îl reprezintă avertismentul privind supraestimarea numărului de clase. Potrivit inspectorului școlar general, clasele care nu se realizează efectiv, din lipsă de elevi, generează consecințe grave: imposibilitatea onorării solicitărilor agenților economici, dezechilibre în încadrarea personalului didactic, restrângeri de activitate apărute tardiv și depășiri bugetare semnificative.

„O clasă înseamnă posturi, norme, costuri. Orice clasă cu efectiv mic se reflectă direct în buget.

Inspectoratul este ordonator secundar de credite și răspunde pentru încadrarea în buget”.

Educația, argument strategic pentru investiții

Inspectorul școlar general vorbește și despre impactul pe termen lung al deciziilor luate, amintind discuții concrete cu investitori interesați de județul Hunedoara. Aceștia solicită date clare privind numărul de elevi, rata de finalizare a studiilor, rezultatele obținute și integrarea absolvenților pe piața muncii.

„Nu este suficient să avem specializări autorizate. Investitorii cer rezultate reale, nu clase nerealizate”, subliniază aceasta.

O soluție posibilă, la nivel ministerial

În final, Maria Ştefanie indică o posibilă soluție: revenirea asupra numărului de elevi la clasă, în special în învățământul dual, unde un efectiv de 24 de elevi ar fi mult mai compatibil cu organizarea pe calificări profesionale.

Totodată, avertizează că nerealizarea planului de școlarizare afectează credibilitatea județului și capacitatea acestuia de a atrage investiții.

„Deciziile pe care le luăm acum vor influența comunitatea pe termen mediu și lung. Așa cum spunea Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”.

Cătălina Neag