Reciclarea a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai sensibile și discutate subiecte ale comunităților locale, aflate între obligațiile europene, costurile reale ale sistemului și nevoia de a schimba comportamentele de zi cu zi ale populației.

Ce înseamnă colectarea selectivă şi costurile reale ale serviciilor sunt aspecte economice importante în economia circulară, apreciază directorul general al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI Deşeuri Hunedoara, Dan Stoian. În interviul următor am încercat să aflăm şi cât de importantă este schimbarea comportamentului populației, precum și pașii concreți care vor fi făcuți în perioada următoare pentru modernizarea și eficientizarea sistemului de salubritate.

Accent Media(AM): Cum s-a schimbat percepţia populaţiei referitor la colectarea selectivă?

Dan Stoian: Percepția populației privind colectarea selectivă s-a îmbunătățit, dar acest proces nu este încă unul spectaculos. Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a mobilizat foarte mult oamenii să recicleze, iar acest lucru se simte în comportamentul general al populației, chiar dacă SGR-ul nu face parte direct din sistemul nostru SMID. Oamenii reciclează acolo unde simt un beneficiu financiar și se vede clar că SGR-ul i-a împins în direcția corectă.

Totuși, există încă probleme la nivelul platformelor de colectare. Percepția multora este că „mașina de colectare ia totul la grămadă”. În realitate, operatorul este obligat să verifice conținutul containerelor. Dacă, de exemplu, în containerul galben găsește câteva pungi cu deșeu rezidual, întregul container este considerat contaminat și nu mai poate fi reciclat, pentru că ar compromite întreaga stație de sortare. În astfel de situații, operatorul este nevoit să colecteze conținutul respectiv ca deșeu rezidual, chiar dacă o parte dintre cetățeni au sortat corect.

Problema este vizibilă mai ales în zonele de blocuri, unde locuitorii observă doar momentul colectării și au impresia că operatorul nu respectă fracțiile. Uneori operatorul greșește, dar, de cele mai multe ori, contaminarea vine din amestecarea deșeurilor de către populație. Soluția corectă ar fi ca operatorul, atunci când găsește deșeuri necorespunzătoare, să lase containerul neridicat și să aplice o bulină de avertizare. Însă, dacă am aplica strict această regulă, ne-am trezi cu platforme pline și cu deșeuri aruncate pe lângă containere, ceea ce ar crea alte probleme.

Chiar dacă amenzile ar putea corecta situația, în acest moment nu suntem pregătiți să lăsăm cantități mari de deșeuri neridicate doar pentru a sancționa cetățenii. Operatorul are obligații limitate: el colectează doar ce se află în container și la maximum trei metri în jurul acestuia. Restul nu îi mai aparține, iar de aici pot apărea blocaje.

Există însă și exemple foarte bune. Cele mai ridicate rate de colectare selectivă din județ sunt în municipiul Hunedoara și în Orăștie, unde poliția locală și autoritățile s-au implicat activ. Acolo, controalele, comunicarea și fermitatea în aplicarea regulilor au dat rezultate.

AM: Se majorează tariful pentru gestionarea deșeurilor?

Dan Stoian: În acest moment, în localitățile unde serviciul se plătește prin taxă, primăriile au început deja să majoreze sumele, deoarece costurile actuale nu mai acoperă facturile operatorilor.

Vorbim însă despre creșteri moderate, de 2–3 lei, nu de salturi mari. Pe sistemul nou, în majoritatea zonelor vom trece la mecanismul de tarif, exceptând Valea Jiului, care rămâne pe taxă.

AM: Ce înseamnă trecerea la tarif?

Dan Stoian: Trecerea la tarif înseamnă că fiecare persoană fizică, firmă sau instituție va încheia contract direct cu operatorul. Partea dificilă pentru operator este că va avea zeci de mii de contracte de gestionat, iar tariful va fi unul fix (paușal), indiferent de cantitatea de deșeuri generată. Populația luată în calcul este cea rezidentă, diferită de cea din statisticile oficiale, de obicei mai mică. Operatorul va trebui să contracteze minimum 70% din această populație rezidentă.

Pentru diferența dintre cei contractați și cei care beneficiază de serviciu, primăria este obligată să introducă o taxă specială. Această taxă specială, prin lege, poate să fie de trei ori mai mare decât tariful, tocmai pentru a descuraja refuzul de a încheia contract.

Avantajul pentru primării este că vor scăpa de colectarea taxei, un proces foarte împovărător în unele localități. Pe de altă parte, populația va resimți costurile, pentru că în multe orașe din țară tarifele sunt deja între 15 și 17 lei pe persoană pe lună, iar în unele zone se ajunge la 25–35 de lei pe persoana pe lună. La operator, schema de costuri crește: este nevoie de personal pentru contractare, pentru emiterea și încasarea facturilor și pentru activitatea din teren. Toate aceste cheltuieli se reflectă în tariful final.

Care este obiectivul principal pentru anul 2026?

Dan Stoian: Obiectivul principal pentru anul 2026 este implementarea completă a noului sistem de colectare, imediat ce vom avea contractele noi încheiate. Procedura de licitație va fi finalizată la începutul anului; dacă nu vor exista contestații, vom semna contractul, iar operatorul va avea șase luni la dispoziție pentru mobilizare – adică asigurarea zecilor de mii de pubele și containere, pentru înlocuirea sacilor galbeni și albaștri cu pubele galbene și albastre și pentru pregătirea întregii infrastructuri. După aceste șase luni, când toate condițiile sunt îndeplinite, vom trece la sistemul de tarif.

Există însă și zone care rămân temporar pe taxă. De exemplu, în Petroșani contractul actual expiră anul viitor, iar în ianuarie vom începe licitația pentru Valea Jiului, unde primarii au decis să păstreze sistemul de taxă.

În ceea ce privește obiectivele operaționale, avem două priorități majore pentru 2026. Prima este introducerea unui sistem funcțional de colectare și valorificare/eliminare a deșeurilor textile la nivelul întregului județ, prin operatorul de colectare și asigurarea trasabilitătii complete a acestor tipuri de deșeuri de la depunere până la valorificare/eliminare. Deja se pregătesc containerele pentru aceste tipuri de deșeuri, care vor fi branduite și amplasate treptat în localități, iar colectarea se va face clar și transparent, pe fiecare UAT în parte.

Al doilea obiectiv este introducerea biodeșeurilor în sistemul de colectare, prin pubele maro de 60 de litri, atât în mediul urban rezidențial, cât și la gospodăriile din rural unde nu se poate compostă la sursă. Este o obligație legislativă pe care trebuie să o implementăm pentru a fi în linie cu standardele naționale și europene.

Pentru restul, suntem deja aliniați la legislația actuală și la toate planurile strategice în domeniu. Aceste două restanțe – textilele și biodeșeurile – nu au putut fi implementate până acum din cauza contractelor intermediare pe zonele 1, 2 și 3, unde nu puteam realiza investiții atât de mari pe termene scurte, deoarece ar fi dus la tarife de trei ori mai mari. Odată cu contractele noi și cu apariția reciclatorilor finali pentru textile în România, vom putea introduce integral aceste două componente în 2026.

Interviu realizat de Cătălina Neag