Municipiul Hunedoara traversează una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din ultimele decenii, odată cu derularea unor proiecte europene de mare amploare care vizează modernizarea infrastructurii, creșterea mobilității urbane, reabilitarea cartierelor și restaurarea unor obiective istorice, precum Castelul Corvinilor.

În acest context, administrația locală a dat startul unui nou proiect major: reabilitarea și modernizarea celui mai vechi parc al orașului, construit între anii 1951-1953. Investiția, în valoare de 5,9 milioane de euro, este finanțată prin Programul Regional Vest.

Primarul Dan Bobouţanu a subliniat că proiectul va transforma complet Parcul Central, păstrând însă toate normele privind protejarea și extinderea spațiilor verzi. „Parcul Central își va schimba total înfățișarea. Vom avea alei noi, foișoare, pergole, locuri de joacă pentru copii, toalete publice, două fântâni arteziene, sistem de irigat automat, rețele noi de iluminat public și ambiental, camere video de supraveghere”, a declarat Bobouțanu.

De asemenea, și zonele adiacente parcului vor fi reamenajate, prin crearea de noi alei, rigole, spații verzi și locuri de joacă destinate locatarilor din blocurile din apropiere.

Primarul a precizat că spațiile verzi existente nu vor fi afectate, iar pe lângă vegetația actuală vor fi plantați peste 100 de arbori noi. În acest context, trebuie menţionat faptul că municipiul Hunedoara dispune, în prezent, de 28 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, peste media europeană de 26 de metri pătrați.

Proiectul trebuie finalizat până în noiembrie 2026, iar edilul a avertizat constructorul asupra obligativității respectării graficului de execuție. „Nu se îndeplinesc jaloanele, urmează corecții. Cine și-a dorit să participe la licitație și să câștige lucrările, trebuie să și lucreze”, a subliniat primarul.

Pe de altă parte, primarul municipiului Hunedoara a atras atenţia asupra unui aspect ce ţine de buna ducere la îndeplinire a proiectelor de investiţii: lipsa forței de muncă. Mai precis, există situaţii în care oamenii refuză un loc de muncă sub diferite pretexte, în principal nivelul de salarizare.

„Dacă cineva își imaginează că forța de muncă din România mai este cea care era în urmă cu 20 de ani, se înșală. Statul român nu a fost vrednic să dezvolte acel învățământ dual, acel învățământ profesional. Media de vârstă a muncitorilor pe șantiere e cam pe la 50 de ani. (…) Nu mai există acel cult al muncii, pe care îl avea țara mai demult. Să știți că am putea să scriem și mai multe proiecte. Am avea o viteză de deplasare la scrisul proiectelor ieșită din comun. Mai pregătim încă vreo 10 proiecte numai pe blocuri, plus școli, vrem să finalizăm tot. Singura noastră temere este aceasta, a societăților care licitează. Ei au oameni buni pe documente. Problema este: au oameni buni și pe implementare? Pe lucru efectiv. Pentru meseriașii aceia pe care îi căutați când zugrăviți un apartament, câte telefoane trebuie să dați?”, remarca Dan Bobouțanu.

Un exemplu relevant este șantierul Castelului Corvinilor, extrem de dificil din punct de vedere logistic. Viorel Ticula, directorul Direcției Proiecte Europene, a explicat că se caută necalificați pentru munca manuală, salariile ajungând la 5.500 lei net, însă doritori nu sunt. „Sunt 20-30 de locuri disponibile… și nu se găsesc oameni”, arăta acesta.