Practic, astfel de poluanți pot fi găsiți peste tot – în alimente, în aer, în produse pe care le folosim zilnic (săpun, vopsea), dar și în deșeurile provenite de la produse de larg consum (mobilier, materiale plastice sau echipamente electronice).

Emisiile de POP au scăzut în ultimii ani, ca urmare a implementării în legislațiile mai multor state, printre care și România, a recomandărilor Convenţiei privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm, în anul 2001 – eliminarea producției și folosirii anumitor poluanți organici persistenți și prevenirea eliberării accidentale a acestora în mediu.

Totuși, expunerea populației chiar și la niveluri scăzute de POP poate crește riscul de cancer, boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni endocrine și neurologice, afectarea sistemului imunitar, tulburări de reproducere și malformații congenitale – avetizează specialiștii Direcției de Sănătate Publică Hunedoara, explicând că 30 de substanțe nocive se află, în prezent, pe lista poluanților organici persistenți, iar acestea sunt clasificate astfel:

produse pentru protecția plantelor (pesticide)

produse chimice industriale

produse secundare neintenționate (care pot rezulta și din procese naturale, cum ar fi incendiile forestiere și erupțiile vulcanice sau în timpul prelucrării termice a alimentelor)

Recomandările medicilor pentru reducerea expunerii populației la POP:

citiți etichetele produselor chimice utilizate și respectați instrucțiunile de folosire

evitați expunerea copiilor și a femeilor însărcinate la pesticide

aspirați și ștergeți des praful din locuință

aerisiți spațiile închise

nu ardeți deșeurile

păstrați o dietă echilibrată, reduceți consumul de grăsimi animale

reciclați responsabil produsele care conțin POP (baterii, echipamente electronice, medicamente expirate, mobilier, resturi de vopsea etc.)