Deputatul Claudiu Tiberiu Bârstan, președintele AUR Hunedoara, lansează un atac ferm la adresa proiectului de buget pentru anul 2026, pe care îl califică drept „un buget al sărăciei”, construit pe dezechilibre majore și presiune fiscală crescută asupra populației și mediului de afaceri.

Potrivit acestuia, bugetul propus de Guvern nu reflectă o strategie de dezvoltare, ci „o construcție bazată pe cifre nerealiste și pe ideea că românii vor plăti din nou nota de plată”. În argumentația sa, parlamentarul indică diferența semnificativă dintre venituri și cheltuieli: aproximativ 391 de miliarde de lei venituri estimate, în timp ce cheltuielile depășesc 527 de miliarde de lei, generând un deficit de circa 127 de miliarde de lei.

În opinia sa, acest dezechilibru va fi acoperit prin creșteri de taxe și impozite, într-un context economic deja afectat de inflație și costuri ridicate. „Nu este o strategie economică, ci o formă de disperare bugetară”, susține acesta.

Claudiu Tiberiu Bârstan mai afirmă că, în timp ce populația este nevoită să suporte povara fiscală, anumite sectoare ale statului beneficiază de majorări consistente de buget. Printre acestea se numără domenii precum apărarea, energia, instituțiile publice, dar și structurile judiciare și serviciile, unde sunt prevăzute creșteri semnificative.

Pe de altă parte, parlamentarul atrage atenția asupra reducerilor din domenii esențiale pentru populație. Acesta menționează scăderi ale alocărilor pentru sănătate, muncă, dezvoltare și transporturi, dar și menținerea unui nivel redus de finanțare pentru educație, sub pragul de 3% din PIB, departe de promisiunea de 6%.

„Un stat care nu investește în educație își condamnă viitorul”, subliniază deputatul, considerând că aceste decizii reflectă priorități politice care nu sunt orientate către cetățeni.

În concluzie, reprezentantul AUR apreciază că bugetul pe 2026 favorizează extinderea aparatului de stat și menținerea unui sistem politic care, în opinia sa, „ia mai mult de la cei care muncesc și oferă mai puțin înapoi”. Acesta avertizează că direcția actuală ar putea conduce la accentuarea dificultăților economice și sociale.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor publice tot mai intense privind politicile bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice în România.