Într-un context economic și administrativ marcat de întârzieri în adoptarea bugetului național și de provocări tot mai mari pentru administrațiile locale, comuna Hărău se află în fața unui an 2026 plin de provocări și de proiecte importante pentru dezvoltare.
Despre realitatea bugetară, capacitatea de susținere a investițiilor majore, precum și despre direcțiile de reformă administrativ-teritorială, primarul comunei Hărău, Lucian Albu Weber, oferă o imagine clară a situației actuale și a perspectivelor din perioada următoare.
Într-un interviu pentru Accent Media acesta vorbește despre dificultățile financiare, despre proiectele strategice ale comunei și despre nevoia de adaptare a administrației locale la noile realități economice și sociale:
Reporter: Domnule primar, cum vedeți perspectiva anului 2026, având în vedere că bugetul național a fost adoptat foarte târziu?
Lucian Albu Weber: Anul 2026, din punctul meu de vedere, va fi unul complicat din mai multe perspective, în special din punct de vedere bugetar. Cifrele necesare pentru fundamentarea bugetului ne-au ajuns destul de târziu, chiar înainte de Sărbătorile Pascale.
În prezent lucrăm la repartizarea bugetului pe capitole, încercând să asigurăm cât mai multe fonduri pentru investiții. Este totuși o situație dificilă, pentru că practic primele luni ale anului au fost parcurse fără un buget aprobat, ceea ce îngreunează considerabil desfășurarea activității administrative.
Reporter: Ce înseamnă, din punct de vedere financiar, bugetul actual raportat la necesitățile comunei și la proiectele de investiții?
Lucian Albu Weber: Bugetul actual al comunei Hărău este de aproximativ 5.673.000 lei. Este un buget insuficient, raportat la necesitățile reale ale comunității. Din această sumă, aproximativ 1.409.000 lei sunt fonduri strict alocate: 140.000 lei pentru școală, iar aproximativ 1.130.000 lei pentru asistenți personali, însoțitori ai persoanelor cu handicap, tichete sociale și CES. Acești bani au destinație clară și nu pot fi redirecționați către alte investiții.
Practic, din bugetul total rămâne o sumă limitată care, după acoperirea cheltuielilor de funcționare și a salariilor, conform legislației, ne lasă foarte puține resurse pentru investiții.
Reporter: Raportat la nevoile de finanţare, la ce procent din nevoile reale ale comunei vă raportați?
Lucian Albu Weber: Aș estima că bugetul acoperă aproximativ 50% din necesarul real al comunei.
Reporter: Referitor la proiectele aflate în derulare, în special partea de cofinanțare, există soluții sau încă sunt dificultăți?
Lucian Albu Weber: Proiectele sunt foarte importante pentru dezvoltarea comunei. Până în prezent am reușit să le gestionăm fără împrumuturi bancare, deoarece nu sunt adeptul creditării excesive. Totuși, urmează un proiect major – introducerea rețelei de gaze naturale, un proiect vital pentru comunitate, cu o valoare totală de aproximativ 205 milioane de lei. În prima etapă, finanțarea de la stat este de aproximativ 1 milion de lei, ceea ce înseamnă că diferența trebuie acoperită pe parcursul implementării.
Este un proiect multianual, imposibil de realizat într-un singur an, însă problema majoră rămâne cofinanțarea. Consider că nicio comună din județul Hunedoara nu are capacitatea financiară de a susține singură o astfel de investiție. Sperăm ca guvernanții să găsească soluții viabile pentru aceste situații.
Reporter: În aceste proiecte, TVA-ul este deductibil sau trebuie suportat de comună?
Lucian Albu Weber: Situația este neclară. În unele cazuri TVA-ul este deductibil, în altele nu. Există interpretări diferite, iar lipsa unei reglementări clare creează dificultăți în implementarea proiectelor.
Reporter: Ați fost printre primii care ați susținut ideea reorganizării administrativ-teritoriale. Cum vedeți evoluția acestui subiect?
Lucian Albu Weber: În continuare susțin ideea reorganizării administrativ-teritoriale. Este un proces inevitabil, indiferent dacă ne place sau nu. Am avut discuții atât în interiorul partidului, cât și cu alți colegi. Părerile sunt împărțite: unii susțin ideea, alții o privesc cu rezervă sau așteaptă o decizie oficială. Există deja tendințe de comasare între orașe și comune apropiate, iar în unele cazuri acest lucru este justificat. Totuși, trebuie să avem grijă să nu pierdem identitatea rurală, tradițiile și specificul satului românesc. Simpla schimbare administrativă nu este suficientă dacă nu este însoțită de investiții reale în comunități. În lipsa acestora, cetățenii nu vor resimți beneficii, ci doar modificări administrative și, eventual, creșteri de taxe și impozite. Consider că o reorganizare bine gândită poate aduce eficiență și economii semnificative la nivel național, inclusiv prin reducerea aparatului administrativ.
Reporter: În concluzie spre ce ne îndreptăm, care este directia?
Lucian Albu Weber: Direcția este clară, trebuie regândit modul în care funcționează administrația locală. Important este ca aceste schimbări să fie făcute în interesul cetățeanului, nu doar din perspectivă administrativă sau statistică.
Cătălina Neag
