TÂRNAVA, comuna Brănișca – Satul românesc își păstrează identitatea prin oameni, prin credință și prin memoria celor care au contribuit la dezvoltarea lui. Duminică, 26 iulie 2026, la Târnava, aceste valori au fost celebrate în cadrul unui parastas de pomenire dedicat celor care, în urmă cu o jumătate de secol, au participat la electrificarea satului.

Evenimentul a avut o puternică încărcătură emoțională, marcând împlinirea a 50 de ani de la debutul lucrărilor de electrificare, începute la 1 august 1976. Cei prezenți au adus un pios omagiu colegilor care au trecut la cele veșnice și care au contribuit, prin munca lor, la modernizarea comunității.

Cu acest prilej, Dorin Olariu a adresat mulțumiri directorului Dorin Ioan Mocan și echipei sale, care, în anul 1986, au realizat lucrările de modernizare a rețelei de joasă tensiune din satul Târnava, investiție ce a contribuit la dezvoltarea localității și la îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor.

Unul dintre cele mai emoționante momente ale manifestării a fost oferirea către comunitate a unei machete a bisericii din Târnava, realizată de Dorin Olariu. Gestul simbolic reprezintă un omagiu adus bunicilor și părinților săi, dar și tuturor generațiilor care au păstrat vie credința și tradițiile satului.

Evenimentul a fost completat de poezia „Bisericuța din sat”, semnată de Dorin Olariu, un adevărat manifest pentru păstrarea rădăcinilor și întoarcerea la valorile autentice ale satului românesc. Versurile evocă drama depopulării satelor, plecarea tinerilor către orașe sau peste hotare și rolul bisericii ca reper spiritual care rămâne neclintit în mijlocul comunității.

Mesajul transmis este unul simplu și profund: indiferent unde îi poartă viața, oamenii nu trebuie să uite locul în care s-au născut, biserica în care au fost botezați sau cununați și mormintele celor dragi. Întoarcerea acasă, măcar în zilele de sărbătoare, înseamnă respect pentru trecut și continuitate pentru viitor.

Priceasnă interpretata de Magdalena Mocan

Prin comemorarea celor care au scris o pagină importantă din istoria Târnavei și prin gesturile de suflet făcute în memoria lor, comunitatea a demonstrat că adevărata moștenire a satului nu este doar cea materială, ci și cea spirituală – credința, solidaritatea și recunoștința față de cei care au clădit prezentul.

Dorin Ioan Mocan, director la Smart SA Timișoara ne-a destainuit că, in urmă cu 40 a participat personal la schimbarea stâlpilor de lemn cu cei din beton. Practic , cred că nu există un stâlp electric in care să nu mă fi urcat, iar momentul de azi de la Târnava este nu numai de aduceri aminte, ci si unul de vii emotii.

Bisericuța din sat

Greu îi Doamne, tare greu
Când te rupi de satul tău,
Că rămâne satul gol
Și în urma ta, mult dor.

Se duc fiii la oraș
Să-și facă un nou sălaș,
Unii prin străinătăți
Alții-n lumea celor drepți.

Dar rămâne neschimbat
Lăcașul, unde prunci s-au botezat
Și tineri s-au cununat:
Bisericuța din sat!

Ea stă vie-n sat, mereu
Păzită de Dumnezeu,
Așteptând de-atâtea ori
Să te-ntorci de sărbători.

Când vii acasă, copile drag
Treci al bisericii prag,
Roagă-te cu plecăciune
Pentru sat și pentru tine.

Cornel Poenar