Expoziția „Mozaikon. Școala de la Alba” aduce în prim-plan două lucrări de disertație transformate în mărturisiri de credință.
La granița dintre artă, cercetare și spiritualitate, mozaicul bizantin continuă să își găsească locul în creația contemporană prin artiști care aleg să privească spre tradiție nu ca spre un patrimoniu încremenit, ci ca spre un limbaj viu. Un astfel de demers este reprezentat de artiștii hunedoreni Daniela Paleogianni și Emil Colf, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Deva, Secția Artă Plastică Religioasă și Restaurare, care și-au expus lucrările în cadrul expoziției „Mozaikon. Școala de la Alba”, vernisată la Museikon Alba Iulia.

Evenimentul, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a reunit lucrările studenților programului de licență în Arte Vizuale – Departamentul Artă Sacră și ale masteranzilor programului „Arta mozaicului bizantin”, oferind publicului o incursiune în universul artei sacre contemporane și în dialogul dintre tradiția bizantină și expresia artistică actuală.
Expoziția a fost prezentată de dr. Ana Dumitran, custodele muzeului Museikon, care a evidențiat valoarea demersurilor artistice expuse și relevanța lor în contextul artei sacre contemporane. La vernisaj au luat cuvântul Lect. univ. dr. Cătălin Băluț, Lect. univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu și conf. univ. dr. Răzvan Brudiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Invitatul de onoare al evenimentului a fost Prof. univ. dr. Tamas-Szora Attila, președintele Senatului Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a cărui prezență a subliniat colaborarea fructuoasă și sprijinul constant acordat Facultății de Teologie Ortodoxă.
În acest context, prezența Danielei Paleogianni și a lui Emil Colf a avut o semnificație aparte. Cei doi artiști nu au expus doar două lucrări de artă, ci au prezentat rezultatul unui amplu parcurs de cercetare și creație, finalizat prin lucrările lor de disertație.

În cadrul programului de master „Arta mozaicului bizantin”, lucrările prezentate de Daniela Paleogianni și Emil Colf s-au conturat sub îndrumarea profesorului coordonator, Lect. univ. dr. Cătălin Băluț, al cărui rol a fost esențial atât în dezvoltarea conceptelor artistice, cât și în păstrarea echilibrului dintre rigoarea tradiției bizantine și expresia plastică actuală. Prin dialog, exigență profesională și o atentă orientare a demersului creator, profesorul coordonator ne-a ajutat să înțelegem că sensibilitatea personală și conceptele valoroase trebuie aduse în fața publicului doar atunci când își găsesc forma potrivită, în armonie cu fundamentul teologic și iconografic al artei sacre.
Această îndrumare a ridicat standardul de lucru și a transformat proiectele într-un demers comun, construit cu responsabilitate, răbdare și spirit de echipă. Conținutul interior și temeiurile teologice există, însă căutarea formei juste rămâne un exercițiu esențial, un drum pe care îl asumăm în continuare cu seriozitate și recunoștință.
Daniela Paleogianni a realizat lucrarea „Icoana Sfinților Trei Ierarhi – de la fundamentul teologic la reinterpretarea mozaicului sacru”, iar Emil Colf a prezentat „Icoana în mozaic a Maicii Domnului Oranta”, o lucrare care depășește spațiul expozițional și există deja ca operă monumentală amplasată pe biserica din satul Bănești, comuna Hălmagiu.
Cele două proiecte demonstrează că mozaicul bizantin poate fi reinterpretat în cheia sensibilității contemporane fără a-și pierde identitatea. Modelele iconografice și rigoarea tradiției sunt păstrate, însă sunt transpuse printr-o expresie artistică actuală, folosind piatră naturală provenită inclusiv din vechile cariere bizantine din Turcia, material care păstrează legătura directă cu spațiul în care această artă s-a dezvoltat de-a lungul secolelor.
Pentru Daniela Paleogianni, studiul mozaicului bizantin a reprezentat continuarea firească a unei experiențe de viață profund legate de spațiul elen, țară în care a locuit mai bine de două decenii. Familiarizarea cu limba, cultura și spiritualitatea creștină a Greciei a devenit, în timp, un fundament interior și o sursă constantă de inspirație.
„Am trăit jumătate din viață în Grecia, într-un spațiu în care limba, cultura și simțirea creștină m-au modelat interior. Aderarea la mediul academic a transformat această experiență într-o sursă extraordinară de inspirație și de studiu, deschizându-mi înțelegerea asupra artei sacre ca expresie vie a teologiei, de care nu poate fi privată”, mărturisește artista.
Parcursul academic nu s-a limitat la atelier. Masteranzii au desfășurat cercetări în foste centre bizantine din Grecia, Italia, Bulgaria și România, studiind direct mozaicurile pavimentare și monumentale, experiențe care au oferit fundamentul teoretic și artistic al lucrărilor realizate.

„Am avut ocazia să studiem în mod nemijlocit obiectele cercetării noastre. Masteratul ne-a oferit o bază solidă de cercetare pe care sperăm să o continuăm și de acum înainte”, spune Daniela Paleogianni.
În cazul lui Emil Colf, lucrarea de disertație are și o profundă dimensiune personală. „Icoana în mozaic a Maicii Domnului Oranta” a fost realizată ca dar pentru comunitatea din satul Bănești, locul unde artistul a fost botezat. Icoana a fost sfințită și integrată în arhitectura bisericii, devenind o mărturie de credință și apartenență.

Cei doi artiști consideră că adevărata valoare a mozaicului nu stă doar în frumusețea compoziției, ci în mesajul spiritual pe care îl transmite.
„Prin fragmentele care, deși despărțite, alcătuiesc împreună un chip, încercăm să adăugăm un sens spiritual creațiilor noastre”, afirmă Daniela Paleogianni.
În spatele acestor lucrări se află ani de documentare, studiu și întâlniri cu personalități marcante ale artei sacre românești. Daniela Paleogianni vorbește cu emoție despre rolul pe academicianul Sorin Dumitrescu l-a avut in alegerile sale ulterioare.
„Mi-a deschis ușa atelierului și, odată cu ea, o lume întreagă. Mi-a dăruit cartea „Noi și Icoana” și își dorea să scrie o carte intitulată „Noi și Mozaicul”. Sperăm ca prin ceea ce facem noi să putem adăuga câteva bucăți la această construcție spirituală și culturală.”
Moseikon Alba Iulia, spațiu dedicat patrimoniului religios și artei sacre, a devenit astfel locul în care mozaicul bizantin a fost redescoperit prin ochii unor artiști contemporani care aleg să vorbească despre credință folosind același limbaj vizual care, cu mai bine de o mie de ani în urmă, împodobea marile biserici ale Imperiului Bizantin.