Arsenie Boca va fi canonizat alături de alți 15 sfinți români

Arsenie Boca va fi canonizat alături de alți 15 sfinți români: Proclamarea canonizării celor 16 cuvioși și mărturisitori români are loc marți, 4 februarie, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie.

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române se vor desfășura conform următorului program:

În ziua de luni, 3 februarie 2025, la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cei 16 sfinți români canonizați.

În ziua de marți, 4 februarie 2025, Biserica Ortodoxă Română va sărbători o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.

Programul zilei respective va debuta, la ora 7.00, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală și cele ale Sfântului Apostol Andrei de la Reședința Patriarhală, toate urmând a fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 09.00-12.00, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni, fiind invitați să participe la acest moment liturgic și aniversar.

Ulterior, de la ora 12.00, va avea loc proclamarea publică a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Începând cu ora 12.30, tot în Catedrala Patriarhală, va avea loc slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.

De asemenea, tot de la ora 12.30, în toate lăcașurile de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române se va săvârși slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române, la începutul căreia vor fi trase clopotele timp de un minut.

Cine sunt cei 16 sfinți proclamați de BOR

Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX:

* Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
* Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
* Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie);
* Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie);
* Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
* Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
* Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai);
* Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
* Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
* Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, potrivit Doxologia.

Arsenie Boca va fi canonizat

Arsenie Boca, va purta numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie.

Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și a urmat un stagiu de documentare la Muntele Athos.

A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.

A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii.

În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție. În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 a era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.

Apoi s-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, unde a început pictarea lăcaşului de cult. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.

A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit. /www.alba24.ro

Partajează această știre

Lasă un răspuns