Municipiul Hunedoara se află, în aceste zile, în centrul unui moment simbolic dedicat uneia dintre cele mai importante personalități ale Evului Mediu european. În contextul declarării anului 2026 drept Anul Iancu de Hunedoara în România, primarul municipiului, Dan Bobouțanu, susține astăzi o conferință  in cadrul simpozionului „Iancu de Hunedoara şi timpul său” în aula Academiei Române dedicată moștenirii istorice și rolului decisiv pe care marele voievod l-a avut în apărarea Europei creștine.

Inițiativa marchează 570 de ani de la victoria de la Belgrad și de la moartea marelui comandant, evenimente care au rămas definitorii pentru istoria Europei Centrale și de Sud-Est. Pentru municipiul Hunedoara, acest context reprezintă o oportunitate majoră de afirmare culturală și istorică, dar și de promovare turistică și economică.

7 martie 1441 – momentul în care începe ascensiunea marelui voievod

Un moment decisiv din cariera lui Iancu de Hunedoara a fost 7 martie 1441, data la care acesta devine Voievod al Transilvaniei, funcție din care va organiza apărarea regiunii împotriva expansiunii otomane.

Descendent al unei familii nobiliare românești, Iancu de Hunedoara și-a început cariera militară în serviciul despotului sârb Ștefan Lazarevici. Ulterior a colaborat cu celebrul condotier italian Filippo Scolari și a intrat pentru o perioadă în slujba regelui Ungariei. Între anii 1431 și 1433 își desăvârșește pregătirea militară la curtea ducelui de Milano, Filippo Maria Visconti, experiență care îi va consolida reputația de strateg militar.

Între anii 1436 și 1437 îl regăsim în slujba regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, participând la luptele pentru recunoașterea acestuia ca rege al Cehiei.

În anul 1438, noul rege al Ungariei, Albert al II-lea de Habsburg, îl numește ban al Severinului, funcție pe care o exercită împreună cu fratele său, Ioan cel Tânăr. Trei ani mai târziu, în 1441, Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei și începe reorganizarea militară a regiunii intracarpatice pentru a face față pericolului reprezentat de Imperiul Otoman.

Strategul care a oprit expansiunea otomană

Cariera militară a lui Iancu de Hunedoara a fost marcată de numeroase campanii și bătălii împotriva otomanilor. Printre cele mai importante se numără luptele de la Sântimbru (1442), Sibiu (1442) și Ialomița (1442), precum și celebra „Campanie cea lungă” (1443–1444), una dintre cele mai ambițioase acțiuni militare antiotomane ale epocii.

Au urmat confruntările decisive de la Varna (1444) și Kossovopolje (1448), care au pregătit terenul pentru momentul culminant al carierei sale militare.

Acesta avea să fie victoria de la Belgrad din iulie 1456, când armata condusă de Iancu de Hunedoara a reușit să oprească ofensiva sultanului Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Victoria a întârziat cu aproape 70 de ani înaintarea otomană spre centrul Europei.

Pentru rolul său decisiv în apărarea creștinătății, Iancu de Hunedoara a primit supranumele de „Atletul lui Hristos”, devenind una dintre cele mai respectate figuri militare ale Evului Mediu.

O moștenire istorică legată de Hunedoara

Legătura dintre Iancu de Hunedoara și municipiul Hunedoara rămâne una profundă, simbolizată mai ales de impresionantul Castelul Corvinilor, una dintre cele mai spectaculoase fortificații medievale din Europa.

Comemorarea din 2026 și evenimentele dedicate marelui voievod readuc în atenție această moștenire istorică și oferă municipiului Hunedoara o vizibilitate sporită pe plan cultural și turistic.