Lucrările la acumularea hidrotehnică de la Mihăileni au ajuns într-un punct critic, după ce proiectul de investiţie a rămas fără autorizaţie de construire, deşi este realizat în proporţie de aproximativ 90%. Preşedintele Consiliul Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor, avertizează că situaţia creată poate avea consecinţe grave pentru comunităţile din zonă şi solicită intervenţia urgentă a autorităţilor centrale.

Blocajul a apărut în urma unei decizii definitive pronunţate pe 16 februarie de Curtea de Apel Cluj, care a admis recursul formulat de Asociaţia Declic. Hotărârea instanţei a dus la pierderea autorizaţiei de construire pentru obiectivul „Acumularea Mihăileni de pe râul Crişul Alb”, investiţie începută în anul 1987 şi declarată de interes naţional şi utilitate publică.

„Suntem în faţa unui pericol major, social, economic şi de mediu. Vorbim despre o investiţie aproape finalizată, care riscă să fie abandonată definitiv”, a declarat Laurenţiu Nistor.

În acest context, preşedintele CJ Hunedoara a solicitat prefectului convocarea Comisiei de Dialog Social la nivel judeţean, cu participarea tuturor instituţiilor implicate, şi a făcut apel la parlamentarii de Hunedoara să se implice activ în găsirea unei soluţii.

Potrivit acestuia, situaţia apărută este analizată, în aceste zile, la sediul CJ Hunedoara în vederea identificării unei soluţii legale prin care decizia Curţii de Apel Cluj ar putea fi atacată, chiar dacă este definitivă.

În 36 de ani, nu s-a realizat nici 15%

Pe de altă parte, preşedintele CJ Hunedoara a arătat că finalizarea proiectului trenează din anul 1990, când din lucrare mai rămăsese de executat circa 15%.

” În anul 1990 barajul de la Mihăileni era executat în proporţie de 85%. În 36 de ani n-am fost capabili să executăm 15%. Este o ruşine naţională, şi să audă şi cei de la Bucureşti (structuri de decizie centrale, n.red.), este o ruşine naţională pentru ei, nu pentru noi”, a completat Nistor.

Potrivit Consiliului Judeţean, în present, corpul principal al barajului este finalizat în proporţie de 100%, iar alte obiective importante prevăzute în proiect sunt deja realizate. Au mai rămas de executat doar lucrări conexe, precum amenajarea lacului, căile de acces şi punerea în exploatare a acumulării. Sistarea acestora ar însemna pierderea beneficiilor majore pe care barajul le-ar aduce zonei Bradului şi localităţilor din aval.

Laurenţiu Nistor a reamintit că, încă din 2022, autorităţile judeţene au atras atenţia Guvernul României asupra impactului negativ al acţiunilor în instanţă, inclusiv asupra riscului de demolare a barajului. Demersurile au continuat, ultimul fiind o scrisoare deschisă transmisă în noiembrie 2025 preşedintelui României şi Guvernului.

Într-un răspuns oficial din decembrie 2025, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a subliniat rolul esenţial al acumulării de la Mihăileni în gestionarea resurselor de apă, prevenirea riscurilor hidrologice şi dezvoltarea economică locală, susţinând includerea barajului în categoria obiectivelor de strategie şi interes naţional. În opinia preşedintelui CJ Hunedoara, aceste argumente trebuie transformate rapid în soluţii concrete, pentru ca investiţia să poată fi dusă la bun sfârşit.

Primarul comunei Buceş: se mai poate face ceva

Amenajarea de la Mihăileni se află pe teritoriul comunei Buceş. Primarul Traian Mărcuș consideră că oprirea temporară a lucrărilor nu înseamnă blocarea definitivă a investiției și susține că există soluții concrete pentru ca proiectul să meargă mai departe. Potrivit edilului, în situația actuală pot fi alocate sume pentru finalizarea segmentului de drum de 1,7 kilometri, pentru care există proiect și documentație completă, precum și pentru întabularea caselor persoanelor strămutate care nu au semnat încă contractele necesare.

„Sunt bani care pot fi folosiți legal, iar lucrările pot continua. Nu s-a oprit barajul, așa cum s-a spus eronat în presă. Se pot face pași importanți până la obținerea unei noi autorizații de construire”, a declarat primarul.

Acesta este de părere că procedura pentru noile avize poate fi reluată chiar din acest an, dacă beneficiarul investiției începe demersurile necesare.

Traian Mărcuș critică lipsa unei poziții unitare a clasei politice, atât la nivel județean, cât și parlamentar, pentru susținerea unei investiții începute în 1986 și încă neterminate. În opinia sa, barajul este de interes major deoarece protejează zona de inundații, asigură alimentarea cu apă a localităților din aval și poate genera dezvoltare turistică într-o zonă defavorizată economic.

În ceea ce priveşte costurile, Traian Mărcuş subliniază că lucrarea cea mai costisitoare este strămutarea liniei electrice de 110 kV, care traversează amplasamentul barajului și trebuie mutată subteran. „Există soluții, trebuie doar voință și finanțare”, a concluzionat primarul comunei Buceş.

Este o investiţie strategică

La rândul său, deputatul Natalia Intotero, a declarat că România nu-şi poate permite oprirea unei investiţii strategice, cum este cea de la Mihăileni.

„Este o investiție de importanță strategică, susținută cu sume consistente de bani de aproape toate guvernele României și nu trebuie să permitem oprirea acesteia”, a transmis vicepreședintele Camerei Deputaților.

Natalia Intotero a anunțat că a informat Grupul PSD din Camera Deputaților pentru identificarea unor soluții legislative și administrative care să permită continuarea proiectului. Totodată, a precizat că a inițiat toate demersurile pe care le poate face în calitate de parlamentar pentru deblocarea situației.

Deputatul de Hunedoara a reamintit că a formulat patru interpelări pe acest subiect, ultima fiind adresată, la 7 octombrie 2025, ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Anda Buzoianu. Răspunsul, primit la 31 octombrie 2025, menționează susținerea includerii proiectului în categoria Obiectivelor de Strategie și Interes Național în domeniile gestionării resurselor de apă, protecției împotriva riscurilor naturale și securității energetice.