Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor a devenit o prioritate pe plan mondial. Conştienţi că resursele naturale sunt limitate şi că tot ceea ce aruncăm la întâmplare se răsfrânge împotriva noastră, oamenii îşi îndreaptă tot mai multe eforturile spre un deziderat al unei Planete curate.

Judeţul Hunedoara se numără printre primele din ţară care a introdus un sistem de colectare şi depozitare selectivă, iar deponeul ecologic Bârcea Marea este un exemplu în acest sens.

În acest context am stat de vorbă cu directoarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Bârcea Mare, Ramona Oancea.

Accent Media (AM): Încercați să îi determinați pe oameni să colecteze selectiv în beneficiul lor. Vă întreb poate mai abrupt: De ce trebuie să colectăm selectiv?

Ramona Oancea (RO): Este util să colectăm selectiv deoarece avem o infrastructură destinată pentru aceste tipuri de deşeuri în județul Hunedoara Avem o stație de sortare pentru fracția de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje, hârtie, carton, plastic, metal și sticlă, cu o dotare excepțională, la standarde europene. De asemenea, este necesară recuperarea tuturor tipurilor de ambalaje în vederea valorificării lor. Astfel, în recipiente special destinate deșeurilor de ambalaje, iar pentru sticlă avem acele igluri, le spunem noi, sau acele clopote, cum sunt denumite de oameni. Toate aceste ambalaje colectate separat ajung în stația de sortare, ca după aceea să intre în circuitul de valorificare. Avem o instalație și o infrastructură modernă pusă la dispoziție de Consiliul Județean Hunedoara, o investiție de 53 de milioane de euro.

AM: Există o directivă europeană, transpusă și în legislația națională care prevede un anumit grad de colectare selectivă a deșeurilor?

RO: Din anul 2018 avem o legislație națională care reglementează inclusiv condițiile de colectare dar și pe acelea de tratare, adică prin sortare și, respectiv, prin valorificare. Din fericire pentru județul Hunedoara avem un sistem de management integrat al deșeurilor, ceea ce înseamnă că avem operator dedicat care cu acest lucru se ocupă: adică colectarea separată selectivă a deșeurilor de ambalaje, diferit și separat de deșeurile reziduale sau de cele menajere.

Vin și cu un „dar” pentru că, din păcate, găsim de cele mai multe ori ambalajele reciclabile amestecate cu deșeurile reziduale sau menajere. Lucru care nu vine nici în sprijinul operatorului, dar nu face nici un avantaj stațiilor, nici de tratare și nici de sortare. Și vă spun de ce: în stația de sortare deșeurile de ambalaje trebuie să fie curate, trebuie să fie colectate separat de cele reziduale pentru nu a fi infestate. Odată ce au un grad mare de infestare nu mai pot fi valorificate

AM: Avem o creștere a gradului de reciclare sau o scădere?

RO: Este o creștere începând cu anul 2017, până în prezent. În principiu, este o creștere față de anii anteriori când serviciul nu avea într-adevăr o formă completă a colectării deșeurilor.  Dar vreau să spun că din punct de vedere al ambalajelor care se depozitează sau cel puțin se aduc la CMID, în stația de sortare, este o scădere, dar este o scădere benefică. Pentru că este acea scădere prin categoria de deșeuri sau de ambalaje de PET, respectiv de sticlă și de doze la care avem sistemul de garanție-returnare. Este foarte bun, este foarte eficient, a avut un aport extraordinar de mare la nivel național, iar scăderea este de circa 25%.

AM: Ce se întâmplă cu gunoiul reciclat, deci cu gunoiul menajer?

RO: Avem un deșeu rezidual care nu mai poate fi valorificat, nu mai vorbim de ambalaje care pot fi valorificate. Și atunci îi dăm o denumire de deșeu rezidual care este în primul rând generat în acea pubelă neagră sau sacul negru, cum este în anumite locații Acesta ajunge la stația de tratare mecano-biologică, o tratare mecanică care are în compoziție două instalații de înaltă tehnologie. Este o investiție a operatorului Supercom în valoare de un milion de euro, care constă într-un tocător de mare capacitate și un ciur de separare a deșeurilor în fracție uscată și fracție biodegradabilă. În a doua etapă mergem înspre etapa de stabilizare care se numește infrastructura de biostabilizare.

AM: Aveţi o celulă de depozitare. Ce se întâmplă acum cu ea?

RO: Avem un contract cu Consiliul Județean pe 10 ani. Ne aflăm în anul şapte cu această celulă de depozitare Este o celulă conformă, la standardele europene, este operată de către Supercom la cele mai maxime și eficiente condiții. Este un lucru care ne-a determinat să avem rezultatele acestea remarcabile: adică la anul şapte de funcționare, noi am ajuns la un grad de umplere al celulei de numai 54%. Ce a contribuit la micșorarea cantității de deșeuri depozitată? Devierea de la depozitare, în primul rând, a materialului biodegradabil, care nu poate să fie depozitat decât sub formă uscată. Iar în forma uscată deja avem o reducere de volum undeva la 38% Fracția uscată din nou a fost redusă și a fost tratată în așa fel încât să scadă foarte mult volumul. Noi avem la dispoziție o tehnologie foarte bună în tratarea deșeurilor, adică printr-o tocare și separare, ceea ce duce la reducerea cantității și micșorarea acestui volum.

Mai este un aspect foarte important. Toate deșeurile din județul Hunedoara sunt tratate. Niciun deșeu nu se depozitează până nu este tratat, adică este sortat.

AM: Cum putem contribui noi, cetățenii, la acest progres înregistrat în ceea ce privește protecția mediului înconjurător?

RO: În primul rând, ar trebui să mergem mână-mână atât cu operatorul de colectare cât și cu operatorul din Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Pentru că acolo este finalitatea tuturor deșeurilor din județul Hunedoara. România face parte din acele țări ale Uniunii Europene cu un grad mare de consumerism, în care generăm destul de mult deșeuri. Haideți cu toții să devenim mai chibzuiți când mergem la cumpărături, ca să nu mai avem acest grad efectiv de debarasare, de arunca banii noștri la container. Asta ce înseamnă? Cumpărăm și nu consumăm. Cumpărăm și le lăsăm să se degradeze sau să se strice în frigider sau te miri prin ce pungi. Trebuie să ne mai oprim puțin, să cumpărăm efectiv produsele care ne sunt utile.

Haideți să nu mai fim doar o piață de consum – nu pentru a nu genera deșeuri, ci pentru a fi mai buni cu noi, mai chibzuiți și mai înțelepți cu noi înșine – pentru a reuşi să ne salvăm Planeta.