Pentru 25% dintre români, cel mai mare obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos este costul perceput. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Prevenția ca stil de viață în România 2026„*, realizat recent de ISRA Center Marketing Research la cerereaSecom® Healthcare Group. Datele vin într-un context dificil,România având una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din UE, fiind pe locul al treileala decesele ce pot fi prevenite prin politici de sănătate publică și pe primul locla cele ce pot fi tratate prin intervenții medicale la timp, conform raportului Starea Sănătății în UE 2025.[1]

Studiul analizează toți pilonii stilului de viață (alimentație, activitate fizică, somn, managementul stresului, evaluare medicală, evitarea substanțelor nocive, conexiunea socială), iar datele sunt comparate cu cele din studiul anterior, derulat în 2025, pe un eșantion similar.

„Când România este pe locul al treilea din Uniunea Europeană la decese prevenibile, iar 1 din 4 români spun că stilul sănătos este prea scump, nu mai vorbim despre preferințe individuale, ci despre o urgență de sănătate publică. Vestea bună este că există deja un nucleu activ de români format din generația Z, sportivi și consumatorii fideli de suplimente care arată că prevenția integrată funcționează. Sarcina noastră, ca industrie și societate, este să o facem accesibilă tuturor românilor”, a declarat Lucia Costea, co-fondator & CEO Secom® Healthcare Group.

Alimentația: cel mai vizibil salt al anului

Consumul mediu de fructe și legume a crescut de la 3,4 porții/zi în 2025 la 4,3 porții în 2026, apropiindu-se de recomandarea OMS de 5 porții zilnice. Cea mai spectaculoasă evoluție: ponderea celor care consumă 5 sau mai multe porții pe zi s-a dublat, ajungând la aproape 41% anul acesta. Generația Z conduce clar, cu o medie de 5,1 porții/zi, fiind singurul segment demografic care atinge recomandarea OMS.Hidratarea a urcat de la 1,8 la 2,3 litri/zi, cu generația Z din nou lider (2,9 litri/zi). Ponderea celor care consumă peste 2 litri zilnic a crescut de la 12,4% în 2025 la 20,3% anul acesta.

Peste 1 din 3 români (36%) au căutat activ, în ultimele 6 luni, alternative mai sănătoase la gustările procesate, ceea ce reprezintă o creștere de 6 puncte procentuale față de 2025. Principalele alternative alese: fructe și legume proaspete (41,2%), gustări naturale cu ingrediente simple (24,1%), semințe, nuci și fructe uscate (23,2%) și lactate (8,3%).

Suplimentele devin instrument de prevenție

Tot mai mulți români folosesc vitaminele, mineralele și suplimentele cu scop preventiv: 65% dintre utilizatori declară că le folosesc pentru a evita  probleme de sănătate, față de 54% în 2025.

Utilizarea lunară a crescut de la 33% la 38%, semn că suplimentarea preventivă se normalizează la nivelul populației urbane. Datele din analizele medicale susțin această tendință. Dintre cei care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu, acestea fiind principalele carențe identificate.

Activitatea fizică: singurul pilon unde intenția se erodează

Aproximativ 50% dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, în linie cu recomandarea OMS, însă durata medie a unei sesiuni a scăzut la 43 de minute (de la 45 în 2025), sub reperul de aproximativ 75 minute derivat din recomandarea OMS de 150 minute săptămânal.Mai mult, ponderea românilor care își propun să îmbunătățească nivelul de mișcare în următoarele 12 luni a scăzut de la 47% la 41%, fiind singurul pilon major unde intenția declarată regresează. Doar 18% dintre respondenți fac activitate fizică zilnică sau aproape zilnică, iar aceștia sunt din „nucleul activ”: consumatorii fideli de suplimente (28%), gen Z (26%) și bărbații (25%).

Stresul, o povară mai mică

45% dintre români declară că își gestionează activ stresul, în creștere cu 9 puncte procentuale față de 2025 (36%). Metodele preferate sunt accesibile și fără cost: muzica (20%), plimbările în natură (18%), relaxarea pasivă (13%) și activitățile fizice (12,5%). Meditația rămâne marginală (9%). Din nou, „nucleul activ” domină: 59% dintre sportivii de performanță, 55% dintre consumatorii fideli de suplimente și 55% din generația Z gestionează constant stresul.

Românii dorm bine

Media orelor de somn a rămas stabilă, 7,1 ore în 2026, la nivelul minim recomandat de National Institute of Health (minim 7 ore pentru adulți). În spatele acestei medii aparent neschimbate se ascunde însă o distribuție mai echilibrată: ponderea celor care dorm sub 6 ore a scăzut de la 8,9% la 7,6%, iar a celor care dorm 8 ore sau mai mult a crescut de la 33,4% la 37,1% cumulat. Segmentele care dorm cel mai mult coincid, din nou, cu „nucleul activ” al sănătății: Generația Z (7,5 ore în medie) și sportivii de performanță (7,4 ore) – confirmând că prioritizarea somnului face parte dintr-o identitate de sănătate mai largă, nu dintr-un comportament izolat.

Percepția riscurilor: alcoolul și soarele, subestimate masiv

Românii se simt cel mai expuși la poluarea atmosferică (32,1% la nivel național, dar 47% în București) și la fumatul activ (31,3%). La polul opus, doar 7% se consideră expuși la alcool și doar 8% la radiațiile solare – deși ambele reprezintă factori de risc major pentru sănătate în România.

Ponderea controalelor medicale preventive rămâne stabilă

62,3% dintre români fac anual un control medical preventiv (față de 64,3% în 2025), iar 65,2% au efectuat analize de sânge în ultimul an. Sportivii de performanță (52%) și consumatorii fideli de suplimente (42%) rămân cei mai proactivi.Diferențele pe segmente sunt semnificative: 13% dintre tinerii din Generația Z și 11% dintre persoanele cu venituri mici nu și-au făcut niciodată analize de sânge, un indicator de barieră de acces și de cultură medicală.

Conexiunile sociale, o resursă insuficient utilizată

Doar 39% dintre români declară că solicită sprijin emoțional în momente dificile. Cel mai des se bazează pe familie (58%) și partener (53%), în timp ce doar 24% apelează la prieteni.Generația Z și sportivii sunt mai deschiși să solicite ajutor, ceea ce îi plasează din nou în segmentelor cu comportamente mai avansate/evoluate de sănătate.

AI-ul, ghid în prevenție pentru tot mai mulți români 

Scăderea utilizării site-urilor web (de la 36% în 2025 la 26% în 2026), a site-urilor farmaceutice (de la 11% în 2025 la 7% în 2026) și a influencerilor (de la 8% în 2025 la 6% în 2026) pentru informare în domeniul prevențieiindică o fragmentare și o neîncredere în conținutul digital tradițional despre sănătate. Dar se remarcă o creștere semnificativă a platformelor de Inteligență Artificială (de la 9% în 2025 la 16% în 2026), în special în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 28 și 37 de ani – adică generația milenialilor (22%) – care reflectă o schimbare generațională în comportamentul de căutare a informațiilor. Acest fapt poate remodela felul în care pacienții ajung la consultații, cel în care sunt descoperite produsele și se formează cunoștințele despre sănătate.

„Studiul arată că modul în care ne informăm despre sănătate se schimbă rapid: ponderea platformelor de inteligență artificială aproape s-a dublat în ultimul an, de la 9% la 16%. În acest context, o altă concluzie a studiului devine esențială: persoanele cu mai multe comportamente sănătoase se informează semnificativ mai des de la profesioniști – 45,1% de la medicul de familie, față de doar 20% în rândul celor cu mai puține rutine bune, 38,6% față de 13% de la medicul specialist, 25,6% față de11,3% de la farmacist. Prevenția reală se construiește prin alegeri informate, înțelese corect și aplicate consecvent, iar cei care au integrat-o în viața lor nu se opresc la autoinformare, ci caută și să o valideze”, a declarat și Prof. Univ.Dr. Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie.

Costul, obstacol principal pentru un stil de viață cât mai sănătos

Pentru 25% dintre români, cel mai mare obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos este costul perceput, urmat de lipsa de timp (24%), oboseala (23%) și stresul cotidian (23%). Paradoxal, motivația personală rămâne principalul factor care susține schimbarea, menționat de 59% dintre cei care au făcut progrese.Există și o schimbare notabilă de comportament: 26% dintre cei care au făcut schimbări în ultimele 12 luni au făcut-o pentru a rămâne tineri și activi mai mult timp (față de 23% în 2025), cu alte cuvinte longevitatea devine o motivație emergentă, în linie cu trendurile internaționale.

„Studiul arată o schimbare reală în felul în care tinerii se raportează la prevenție. Gen Z consumă în medie 5,1 porții de fructe și legume pe zi, peste media generală, 55% își gestionează activ stresul, iar somnul ajunge la 7,5 ore pe noapte. Chiar și la activitate fizică avem semnal bun: sesiunile lor depășesc 51 de minute, față de media generală de 43. Sunt semne încurajatoare. În același timp însă, 13% dintre tinerii din Gen Z nu și-au făcut niciodată analize, ceea ce ne arată că deși au comportamente bune de prevenție, nu toți pilonii sunt integrați echilibrat în stilul lor de viață”, a declarat Dr. Raluca Ghionaru, PreședintaAsociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

Concluzii

Prevenția avansează în România, dar neuniform. Românii fac progrese clare la capitolele accesibile – alimentație, hidratare, gestionarea stresului și suplimentare preventivă și se conturează un nucleu activ de consumatori (Gen Z, sportivi, utilizatori fideli de suplimente) care acumulează simultan mai multe comportamente sănătoase.

În același timp, activitatea fizică rămâne pilonul cel mai fragil – singurul unde atât comportamentul, cât și intenția declarată regresează – iar costul perceput rămâne cel mai mare obstacol pentru 1 din 4 români, ceea ce transformă prevenția într-un privilegiu de segment, nu într-o normă națională.

Alcoolul (7%) și expunerea solară (8%) continuă să fie subestimate ca factori de risc, în contrast cu poluarea (32%) și fumatul (31%). Pe fondul schimbării surselor de informare, cu platformele AI care aproape își dublează ponderea într-un an și canalele digitale tradiționale în scădere, provocarea următorilor ani devine transformarea comportamentelor punctuale în rutine sustenabile, accesibile financiar și bazate peinformații corecte și dovezi științifice.

*Metodologie

Studiul a fost realizat prin metodologie CAWI (interviuri online), în perioada 20-25 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național urban de 1.000 respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani (54,5% femei și 45,5% bărbați), structurat pe patru grupe de vârstă: generația Z (12,9%), Millennials (35,3%), generația X (33,9%) și Baby Boomers (17,9%). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

[1]https://health.ec.europa.eu/document/download/17ec8543-5c3d-452e-8c7c-21c1dc69156f_en?filename=2025_chp_ro_romanian.pdf