Celebrată anual în România în data de 16 octombrie, Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare este o oportunitate pentru a ne aminti faptul că  lipsa hranei, foamea și malnutriția pot afecta orice țară din lume şi că sunt necesare acțiuni globale pentru a reduce cantitatea de alimente risipite.

Se estimează că 811 milioane de oameni suferă de foame, două miliarde suferă de deficiențe de micronutrienți – adică deficiențe de vitamine și minerale – și milioane de copii suferă de diferite forme de subnutriție.

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Importanța acestui subiect va continua să crească, având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere.

Problema securității alimentare, a accesului populației la produse agroalimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate.

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosită, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

Conform raportului Programului Națiunilor Unite pentru Mediu  din 2021, risipa alimentară în România a fost de 70Kg/ cap de locuitor/an, estimat ca fiind de 1 353 077 tone/an. 70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul.

O conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare poate îmbunătăți lucrurile.

În acest context, toți actorii din lanțul alimentar au un rol important în prevenirea și reducerea risipei alimentare, cei care produc și procesează alimente (fermieri, producători și procesatori de alimente), cei care comercializează alimentele (sectorul ospitalității, comercianții cu amănuntul) dar şi consumatorii înșiși, fiecare dintre noi trebuie să găsească soluţii potrivite pentru a reduce risipa alimentară.

Învaţă să faci alegeri înţelepte!

1. Adoptă o dietă mai sănătoasă, mai durabilă; mesele sănătoase nu trebuie să fie elaborate.
2. O alimentație sănătoasă include următoarele:

• Fructe, legume, leguminoase (de exemplu linte și fasole), nuci și cereale integrale (de exemplu porumb neprelucrat, mei, ovăz, grâu și orez brun).
• Cel puțin 400 g (adică cinci porții) de fructe și legume pe zi, excluzând cartofii, dulci și alte rădăcinoase cu amidon.
• Mai puțin de 10% din aportul total de energie din zaharuri libere, ceea ce este echivalent cu 50 g, pentru o persoană cu greutate corporală normală care consumă aproximativ 2000 de calorii pe zi, dar în mod ideal mai puțin de 5% din aportul total de energie, pentru beneficii suplimentare pentru sănătate. Zaharurile libere sunt toate zaharurile adăugate în alimente sau băuturi de către producător, bucătar sau consumator, precum și zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc de fructe.
• Mai puțin de 30% din aportul total de energie din grăsimi. Grăsimile nesaturate (se găsesc în pește, avocado, nuci și în uleiurile de floarea soarelui, soia, și măsline) sunt de preferat grăsimilor saturate (care se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și ulei de cocos, smântână, brânză și untură) și trans – inclusiv grăsimi trans produse industrial (care se găsesc în alimente coapte și prăjite, gustări și alimente preambalate, cum ar fi pizza congelată, plăcinte, fursecuri, biscuiți, napolitane, tartine) și grăsimi trans provenite de la rumegătoare (se găsesc în carne și lactate de la animale rumegătoare, cum ar fi vacile, oile, caprele și cămilele). Se recomandă ca aportul de grăsimi saturate să fie redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie și grăsimile trans la mai puțin de 1% din aportul total de energie. Grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate .
• Mai puțin de 5g de sare (echivalentul a aproximativ o linguriță) pe zi. Sarea trebuie iodată.

2. Cumpără doar ceea ce ai nevoie; întocmeşte o listă de cumpărături și evită cumpărăturile impulsive;
3. Alege şi fructe sau legume imperfecte; utilizează-le pentru smoothie-uri, sucuri și deserturi;
4. Păstrează alimentele cu înțelepciune; depozitează produsele mai vechi în partea din față a dulapului sau a frigiderului și pe cele noi în spate;
5. Citeşte eticheta alimentelor; uneori, mâncarea poate fi consumată în siguranță după data de consum, în timp ce data de expirare este cea care spune când nu mai este sigur să mănânci;

6. Alege porţiile mici atunci când iei masa acasă sau împarte cu prietenii porţiile mari la restaurant;7. Nu arunca mâncarea rămasă; congelează şifoloseşte-o ca ingredient într-o altă masă;8. Foloseşte resturile alimentare ca şi compost; în acest fel oferi nutrienții înapoi solului și reduci amprentade carbon;9. Respectă mâncarea;10. Sprijină producătorii locali de alimente;12. Foloseşte mai puțină apă;13. Păstrează solul și apa curate;14. Mănâncă mai multe legume și fructe.15. Donează alimente care altfel ar fi irosite.

Începând cu anul 2016, Comisia Europeană implementează un Plan de acțiune dedicat pentru a reduce pierderile și risipa de alimente, înființând Platforma UE, cu scopul de a sprijini toți actorii în definirea măsurilor necesare în acest domeniu, pentru diseminarea celor mai bune practici și evaluarea progresului înregistrat în timp. Platforma a elaborat Recomandări-cheie de acțiune în prevenirea risipei alimentare, abordând acțiunile solicitate de actorii publici și privați în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente (decembrie 2019).

Sursa: UNEP FoodWaste Index Report 2021 | UNEP – UN EnvironmentProgramme