Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice este o zi specială în întreaga lume şi este sărbătorită  în data de 1 octombrie a fiecarui an şi ne reaminteşte cât de valoroşi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor.

Anul acesta va fi sărbătorită a 29-a aniversare a Zilei Internaționale a Vârstnicilor.Sărbătorirea acestei zile reprezintă un prilej în plus pentru autorităţile centrale şi locale, pentru organizaţiile de pensionari, de a cinsti persoanele vârstnice din România, un segment extrem de important prin prisma realizărilor din ultimele decenii, dar şi foarte numeros, reprezentând aproape 30% din populaţia ţării.

Celebrarea zilei de 1 octombrie 2019 reprezintă o importantă ocazie pentru marcarea oportunităţilor longevităţii în procesul general al dezvoltării societăţii. Pe agenda ONU pentru această perioadă figurează la loc de cinste procesul de aliniere a îmbătrânirii demografice la procesul de creştere economică şi socială, precum şi accentuarea protejării drepturilor persoanelor vârstnice.

Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Directiei de Sanatate Publica a jud. Hunedoara v-a desfăşura campaniile : ”Luna Mondiala de Lupta Impotriva Cancerului la San” „ Ziua Europeana anti Depresie” „Ziua Mondiala a Inimii” „ Ziua Internationala de Lupta Impotriva Maladiei Alzheimer” în urmatoarele zile:

• 10.2019 ora 11ºº la Centrul Militar Deva ,unde se va masura tensiunea arteriala si se vor imparti materiale informative .
• 10.2019 ora 10ºº la C.A.R.P. Deva ,unde se va masura tensiunea arteriala si se vor imparti materiale informative  cu participarea elevilor clasei a IV- a  de la Liceul de Arta „ Sigismund Toduta” Deva( AMICI PENTRU BUNICI) .

 Vârsta a treia presupune de cele mai multe ori pierderea rolului marital şi profesional, acestea nefiind înlocuite cu alte preocupări de aceeaşi importanţă. Din această cauză, vârstnicul se confruntă cu o lipsă de atitudini specifice care să-i ghideze comportamentul şi cu lipsa unor grupuri cu care să se identifice.  

Creșterea în vârstă nu diminuează demnitatea inerentă și drepturile fundamentale ale unei persoane. Fiecare dintre ele cere respect și recunoaștere egale pentru dedicarea și angajamentul lor de a contribui la o lume liberă de teamă și lipsită de dorință.

Planul Internațional de Acțiune privind îmbătrânirea (MIPAA) de la Madrid, adoptat în 2002, a reprezentat prima dată când guvernele au convenit să coreleze problemele legate de îmbătrânire cu alte cadre pentru dezvoltare socială și economică și drepturile omului.     Interdependența dintre integrarea socială a persoanelor în etate și exercitarea deplină a drepturilor lor umane nu poate fi ignorată, deoarece gradul în care persoanele în vârstă sunt integrate social le va afecta în mod direct demnitatea și calitatea vieții.

Aproape 700 de milioane de persoane au peste 60 de ani. Până în 2050, 2 miliarde de persoane, peste 20 la sută din populația lumii, vor avea 60 de ani sau mai mult. Creșterea numărului persoanelor în vârstă va fi cea mai mare și cea mai rapidă din lumea în curs de dezvoltare, Asia fiind regiunea cu cel mai mare număr de persoane în vârstă, iar Africa se va confrunta cu cea mai mare creștere .

Având în vedere acest lucru, este clar necesară o atenție sporită asupra nevoilor și provocărilor specifice cu care se confruntă mulți oameni în vârstă. La fel de importantă este însă contribuția esențială pe care majoritatea bărbaților și femeilor în vârstă o pot aduce la funcționarea societății dacă există garanții adecvate. Drepturile omului stau la baza tuturor eforturilor în acest sens.

Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populaţiei. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 şi 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparaţie cu raportul actual de patru la unu. Această tendinţă se aşteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 şi 2035, când grupul numeros al generaţiei “baby boom” va fi la vârsta pensionării. Această schimbare poate fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalităţii şi al creşterii speranţei de viaţă. Începând cu anul 1960, speranţa de viaţă a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează creşterea speranţei de viaţă cu încă cinci ani. De reţinut faptul că în anul 2030 se estimează că populaţia cu vârsta peste 60 de ani va număra 1,4 miliarde de persoane.

La nivel mondial ritmul de creștere al populației vârstnice, raportat la populația totală este mai susținut, unul din factorii favorizanți constituindu-l mărirea substanțială la nivel global a speranței de viață, de la 62,4 ani (între 1980-1985), la 75,9 ani (între 2045 și 2050).

Durata medie de viaţă în România a înregistrat o creştere constantă în ultimii 30 de ani. Astfel, dacă în perioada 1970 – 1972 durata medie de viaţă era de 68,58 de ani, în perioada 2000 – 2002 aceasta ajungea la 71,18 ani, iar în perioada 2002-2004 era de 74,78 de ani. La sexul masculin se înregistrează în perioada 2011-2013 o durată medie de viaţă de 70,7 ani, iar la sexul feminin 77,86 ani, faţă de 75,47 ani.

Astfel, speranţa de viaţă este scăzută la sexul masculin în toate judeţele, cele mai scăzute niveluri, valori de sub 70 de ani, înregistrându-se în Satu Mare, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Brăila şi Botoşani.

Pentru judetul Hunedoara , datele statistice privind ponderea populatiei pe grupe de varste si zone :