Dialog cu dr. Melinda-Ildiko Mitranovici, medic primar, șef secție obstetrică-ginecologie – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara

– Să începem dialogul cu rugămintea de-a ne prezenta cele mai semnificative date biografice.

– Sunt medic primar, șef secție obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului Municipal „Dr. Alexandru  Simionescu” Hunedoara, cea mai mare unitate cu acest specific din județ, căsătorită. Doctor în Medicină, afiliată la diverse organizații medicale mondiale în cadrul cărora desfășor activități științifice cu publicații în reviste internaționale de prestigiu, listate pe Web of Science.

– De ce specialitatea obstetrică-ginecologie și nu alta?

– În Târgu Mureș unde am fost studentă se încuraja voluntariatul în Clinici. Participam activ la gărzi, astfel încât puteai ca student să înțelegi mai bine decât în cadrul cursurilor sau lucrărilor practice mecanismul investigării și tratării unui pacient. Astfel puteam din timp să ne orientăm către specialitatea care ni se potrivește mai bine. Acesta a fost motivul pentru care am ales această ramură.

– Cum v-ați acomodat ca șef de secție în cadrul Spitalului din Hunedoara?

– Cu dificultate. Am venit din „afara” spitalului și atunci a fost dificil să mă fac acceptată. Dar în meseria aceasta lucrează oameni cu inteligență ridicată care înțeleg să pună pacientul pe primul loc și acceptă schimbarea dacă aceasta e benefică.

– De unde atâta energie în tot ce faceți ca medic și șef de secție?

– Cred că m-am născut cu energie excesivă, motiv pentru care mă și manifest atât de multilateral.

– În activitatea profesională care vă sunt momentele hotărâtoare?

– Au fost examenele care m-au format, multiplele competențe și atestate pe care le-am obținut în diverse Centre Universitare, platforma e-learning și Global Fertility Academy care ulterior a devenit Global Women’s Health Academy unde am promovat examene care ulterior m-au propulsat în colaborarea cu grupul ESHRE în care desfășor din 2019 diverse activități științifice.

– Cum reușiți să finalizați responsabilitățile care le implică meseria de medic?

– Responsabilitățile sunt permanente. Ele nu se termină când ies pe poarta spitalului. În calitate de șef de secție răspund la telefon zi și noapte colegilor sau conducerii spitalului. Pe lângă aceasta, răspund și pacienților în funcție de necesitățile lor. Fac față cu burn outul aferent de care ați tot auzit și care ne copleșește, mai ales începând cu perioada pandemiei când multe cazuri încercam să tratăm la domiciliu sau veneau ulterior în stadii degradate. Din păcate nu cred că problemele cu care ne confruntăm sunt foarte bine înțelese sau gestionate, dar sperăm să le redresăm pe parcurs.

– Care vă este trăirea, sentimentele, în fața unei paciente care trebuie să nască?

– Orice pacientă care naște ne reamintește de complexitatea creației. Să vezi moștenitorul genetic al unui cuplu cum apare pe lume ne face și pe noi părtași la o minune pentru care personal sunt recunoscătoare. Puțini se pot lăuda că fac meseria pentru care au înclinație. Deci mă simt norocoasă.

– Sunteți mulțumită de finalizarea visului Dumneavoastră?

– Visul meu nu a ajuns la final. Mai am încă multe de făcut și de demonstrat…. pot spune că sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru parcursul meu de până acum și sper să continui pe acest drum!

– Succesele înregistrate sunt un impuls în activitatea de zi cu zi?

– Succesele mă motivează, dar mă și intimidează în același timp. E greu să ții ritmul în același fel, să obții performanțe similare, așteptate și de cele mai prestigioase instituții, dar mă străduiesc să mă ridic la nivelul cerut. Aici mă refer inclusiv la activitățile științifice, dar și la tratarea diverselor patologii din cadrul unor boli rare, diagnosticarea fiind dificilă, dar pentru acest lucru depun eforturi pe lângă diverse instituții care se dovedesc deschise la colaborare.

– Există riscuri în activitatea pe care o desfășurați?

– Bineînțeles că exista riscuri în meseria aceasta! Mai ales că e o ramură chirurgicală!

– Aveți colegi care vă invidiază?

– Dar de ce ar trebui să mă preocupe dacă sunt colegi care mă invidiază? Fiecare dintre noi are calea lui de urmat. Fiecare dintre noi ar trebui să se supraspecializeze într-o zonă a ginecologiei sau obstetricii, spre exemplu morfologie fetală, tratamentul sau investigația tumorilor mamare, am dat doar exemple. Acele platforme de învățământ sunt accesibile tuturor. Se poate face performanță dacă îți dorești, decât să îți pierzi timpul invidiind pe cineva.

– Punctați-ne un fapt inedit din activitatea Dumneavoastră ca medic?

– Inedite sunt patologiile rare cu care mă confrunt. Și nu e doar unul în care solicit intervenția colegilor din Programul Național de Boli Rare. Cred că e o instituție despre care fiecare din noi ar trebui să aibă cunoștință, nefiind promovată la nivel național. Sunt colegi care colaborează mult cu specialiști din Europa și nu numai și care ne sprijină în investigarea diagnosticelor dificile.

– Insuccese ați avut vreodată?

– Toți avem și insuccese. E bine să ni le reamintim.

– Și în finalul dialogului, vorbiți-ne despre activitatea Dumneavoastră de pregătire profesională și de cercetare științifică în domeniul specialității.

– Pregătirea profesională o consider continuă. Mai sunt atestate pe care doresc să le obțin și care mă ajută în activitatea profesională. Voi continua studiile științifice, cu sprijinul conducerii spitalului, urmând a disemina rezultatele în publicații internaționale de prestigiu cu factor de impact. Cu siguranță le voi prezenta și la conferințe de specialitate. Voi încerca în continuare să ader la programe regionale susținute din Fonduri Europene care vin în sprijinul pacientului în ce privește prevenția unor patologii. O parte sunt în curs de implementare, altele sunt la nivel de discuții.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș