Camera Deputaţilor, întrunită în sesiune extraordinară, a ratificat proiectul de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.

În legătură cu acest subiect, am solicitat câteva informaţii suplimentare deputatului PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine public şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor.

– La sfârşitul lunii mai, Suedia şi Finlanda au început oficial parcursul de aderare la NATO. În ce etapă ne aflăm acum?
– După depunerea cererilor de aderare în mai, Summitul NATO de la Madrid, desfăşurat în perioada 28-30 iunie, le-a aprobat şi a fost declanşată procedura oficială de aderare.
În prezent, toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei.
România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată si a adoptat miercuri în şedinţă extraordinară cu 227 de voturi “pentru” şi trei abţineri. Urmează votul din Senat.
Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului.

– Ce ne puteţi spune despre circumstanţele mai largi ale acestor decizii politice?
– Dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică a survenit pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina.
Timp de decenii, ambele state au optat în mod constant pentru o politică de nealiniere militară.
Dar momentul “24 februarie” a marcat o schimbare categorică de atitudine din cele două țări.
În Finlanda, memoria colectivă nu a uitat anul 1939, când trupele sovietice au invadat țara. După trei luni de lupte, finlandezii au evitat ocupația, dar au pierdut 10 la sută din teritoriu.
În Suedia, temerile începuseră să crească după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar nave şi avioane de luptă ruse au avut o serie de incursiuni în apele teritoriale și în spațiul aerian suedez. Renunțarea la neutralitate a devenit tot mai mult o opțiune. În plus, Suedia și-a sporit bugetul military și a reluat recrutările pentru armată.
În acest context, ambele state au decis că aderarea la NATO rămâne opţiunea cu riscurile cele mai mici.

– Ce s-a schimbat pentru Alianţa Nord Atlantică după Summitul de la Madrid?
– La acest moment, pe flancul estic sunt mobilizați 40.000 de soldați sub comanda directă a NATO și 100.000 de soldați americani.
Apoi, cu Suedia și Finlanda devenite parte a Alianței în nordul Europei, NATO adaugă în fapt noi resurse militare pe flancul estic.
De asemenea, au apărut noi elemente de securitate în estul Alianței.
Zona Mării Negre, în care se află şi România, este considerată acum zonă de importanță strategică deosebită pentru NATO. Ca urmare, în regiune vor fi poziționate suplimentar armament greu și echipamente militare. A fost crescut rangul unităților desfăşurate pe flancul estic de la grup de luptă la brigadă. Iar forţa de intervenție a fost sporită de la 40.000 la 300.000.

– Şi ce modificări notabile aduce noua configuraţie de securitate a NATO pentru România?
– Cineva a spus odată “o armată nu construiești ca să câștigi război, ci ca să îl previi”. Suntem într-o perioadă în care trebuie să descurajăm cu trupe pe teritoriul nostrum orice agresiune.
Trupele NATO vor veni în România și se vor așeza în București, Deveselu, Fetești, Craiova, Cincu, Sibiu, Câmpia Turzii și Oradea.
Vom avea desfăşurată pe teritoriul naţional şi brigade rotativă americană formată din 3.000 de soldați și 2.000 de angajați stabiliți în România.
Toate sunt trupe cu un nivel maxim de operativitate și care oricând pot intra în acţiune pentru a descuraja un adversar.

– Vă mulţumesc.