După 20 de ani, statul nu a fost în stare să rezolve problema.

Trist, dar adevărat. După 20 de ani de la includerea cetăţilor dacice pe Lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei nu au stabilit încpă un statul clar al terenurilor pe care au fost ridicate în urmă cu două milenii. Se întâmplă în condiţiile în care statul român s-a angajat, acum 20 de ani, că va soluţiona statutul terenurilor şi că acestea vor intra în patrimoniul autorităţilor române.

Ce avem acum este de domeniul lipsei de interes, dacă ar fi să analizăm cele spune de arheologul Adriana  Pescaru în timpul unei dezbateri organizată joi la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara şi moderată de preşedintele Comisiei permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru relaţia cu UNESCO, Ionel Palăr.

Sarmizegetusa Regia-cazul fericit

Practic, în afară de Sarmizegetusa Regia, toate celelalte patru cetăţi ocupă terenuri ale unor composesorate, comune sau chiar proprietari privaţi. Or, în aceste condiţii, o eventuală preluare a cetăţile în administrarea CJ Hunedoara, după modelul Sarmizegetusa Regia, se loveşte acest impediment.

„În afară de cazul fericit al Sarmizegetusa Regia, care este în patrimoniul Ministerului Culturii şi dată în administrare Consiliului Judeţean Hunedoara, şi unde vedem că au început să se întâmple lucruri pozitive, celelalte cetăţi dacice au o situaţie incertă a terenurilor”, a spus deputatul Ionel Palăr.

În opinia sa, situaţia poate fi rezolvată legal fie printr-o expropiere de utilitate publică, fie printr-un schimb de terenuri cu actualii proprietari.

„Nu poţi moşteni o cetate dacică”

„Nu vreau să supăr pe nimeni, sunt un om care ţine foarte mult la proprietatea privată, dar nu poţi să ai moştenire o cetate dacică care aparţine întregii Românii. Se pot găsi formule de compensare pentru ca aceste lucruri să poată fi redate patrimoniului mondial”, a a arătat parlamentarul.

Pe de altă parte, CJ Hunedoara continuă demersurile pentru preluarea în administrare a cetăţilor dacice. Vicepreşedintele instituţiei, Sorin Vasilescu, aprecia însă că, în actualele condiţii legislative, acest lucru nu mai este posibil decât printr-o lege specială. Înainte însă este nevoie ca Ministerul Finanţelor să se înregisteze în patrimoniu cu aceste cetăţi şi abia apoi se va putea trece mai departe.

Sarmizegetusa Regia a fost dată ca exemplu de bună practică în ceea ce priveşte administrarea şi punerea în valoare a unui monument UNESCO. Aici există acum un regulament de funcţionare, este asigurată paza, iar despre braconajul arheologic, care bântuia Munţii Orăştiei până în anul 2001, se poate spune că nu mai există. În schimb, situaţia este total diferită la celelalte cetăţi dacice, iar lipsa unui sistem responsabil de pază a dus la situaţii în care persoane iresponsabile au săpat gropi sau au scrijelit nume pe zidurile monumentelor.

Concluzia dezbaterii de joi este una care ţine, din păcate, tot de mediul politic pentru că fără o voinţă conjugată a tuturor parlamentarilor, de la toate partidele, nu se va putea promova acel cadru legislativ prin care cetăţile să ajungă acolo unde le este locul: aproape de administraţiile judeţene şi locale, care ştiu cel mai bine cum să le pună în valoarea într-un mod responsabil.