Dialog cu ing. Radu Ioan HAȘA – președintele UNIUNII JUDEȚENE A COMPOSESORATELOR

– Domnule ing. Radu Ioan HAȘA, sunteți președinte al Uniunii Județene a Composesoratelor din județul Hunedoara.

– Sunt președinte de câteva luni și încercăm o reorganizare la nivel de județ a acestei uniuni.

– Cum s-au constituit composesoratele?

– Sunt forme asociative de proprietari de păduri și pășuni, care s-au reorganizat pe vechile forme asociative care funcționau înainte de 1948-1949 (pe formele inițiale cu denumirile inițiale).

– Care este rolul acestor forme asociative?

– Au rolul de a organiza judicios administrarea pădurilor și pășunilor aflate în proprietate. Din păcate, statul român, în acești 30 de ani, a arătat un dispreț total, prin cozile de topor (respectiv președinții comisiilor locale de fond funciar), mai exact, primarii care nu au înțeles că proprietatea trebuie respectată și legile de retrocedare trebuiau implementate. Au aplicat aceste legi după interese proprii sau după directiva politică.

– Care este stadiul retrocedărilor?

– Sunt comune în care retrocedările bat pasul pe loc, terenurile – fie cu vegetație forestieră sau agricolă, sunt în folosința abuzivă a grupurilor de interese ascunse sub siglele de partid ale primarilor în funcție. Statul român nu poate avea controlul acestor terenuri și s-a dovedit că este un rău administrator.

– Mai sunt comune în care legile retrocedării nu s-au aplicat decât într-o mică măsură?

– Există comune în județul Hunedoara în care procesul de retrocedare nu s-a finalizat în proporție mai mare de 20%. Se știe că în momentul retrocedării integrale, rolul primarilor scade și electoratul va vota proiecte, nu oameni pe liste de partide.

– Care este potențialul acestor forme asociative?

– Potențialul asociațiilor de proprietari, fie că se numesc composesorate, obști sau altfel, este imens. Gândiți-vă că aceste asociații au un potențial material aflat în proprietate (păduri, pășuni arabile etc.) și potențial uman (membri). Dacă statul român ar dori funcționarea lor, acestea ar putea deveni motorul economiei românești. În județul Hunedoara sunt peste 200 de astfel de asociații de proprietari cu zeci de mii de membri și dețin sute de mii de hectare de pășune sau pădure, lacuri, bălți, teren arabil etc. Apreciați singuri de ce statul român le pune bețe în roate…

– Care sunt, după dvs., instituțiile statului care frânează aplicarea legilor de retrocedare?

– În primul rând primăriile, prin comisiile locale de fond funciar în care primarul este președintele comisiei și care, de regulă, are alte interese decât cele ale cetățeanului. În al doilea rând, ocoalele silvice care execută serviciul de pază sau administrare, urmează comisiile județene de fond funciar care tergiversează și nu au colaborare cu comisiile locale și, evident, prefecturile și cadastrul.

– Sunt interese în spatele instituțiilor statului?

– Interesele sunt multiple, de la defrișările și furturile de mase lemnoase din parcelele silvice care nu au contracte de pază, până la declarații ale terenurilor la APIA, toate cu complicități politice.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș