Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce în atenția publicului, o nouă prezentare din seria publicațiilor cercetătorilor din cadrul Compartimentului de Cercetare și Documentare în Studii Culturale.

Este vorba despre cartea „Elites, Networks of Power and Citizens (19^th – 21^st Centuries)”, apărută la Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,  în anul 2019, sub coordonarea  Dumitru-Cătălin Rogojanu, Cosmin-Ştefan Dogaru.

PREFAȚĂ

<<Subiectul elitelor este unul delicat atât în ceea ce privește dimensiunea sa de înțelegere profundă și de interpretare, cât și din punctul de vedere al rolului pe care trebuie să îl aibă acestea într-o societate contemporană aflată într-o continuă transformare. Desigur, elitele au constituit de-a lungul timpului interogații ample în lumea științifică și academică, s-a discutat mult despre implicarea lor în mediul politic, social, economic și cultural, însă actualmente este nevoie de a se pune întrebări fundamentale care să atingă probleme legate, spre exemplu de “criza elitelor” sau pragmatismul lor și relația acestora cu cetățenii. De altfel, volumul Elite, rețele de putere și cetățeni (secolele XIX-XXI), oferă cititorului avizat o multitudine de informații istorice, unele legate de sfera relațiilor internaționale, sau din alte domenii, mai puțin cunoscute sau insuficient cercetate.

Demersul nostru științific începe cu studiu complex, puternic documentat al intelectualului român Andrei Marga, care analizează structurat elita şi conceptul de meritocraţie în spectrul realităţilor globale actuale. Urmează în volum încă 10 articole ale unor importanţi cercetători români care activează profesional în diferite centre universitare: Cornel Sigmirean, Cosmin-Ștefan Dogaru, Vlad Popovici, Cristina Petrescu, Dragoş Petrescu, Gabriel Moisa, Magdalena Iordache-Platis, Radu Carp, Bogdana Petrică, Mireille Rădoi şi un studiu al Sarei Legrandjacques de la CHAC – Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Lucrările din volum, unele axate pe studii de caz, examinează elitele dintr-o perspectivă istorică, însă se urmăreşte şi cercetarea lor în mod interdisciplinar, desigur în corelaţie cu reţelele de putere şi cetăţenii.

Articolele inserate în lucrare nu sunt destinate unui public larg, acestea sunt elaborate riguros, cu o bibliografie adusă la zi, autorii având o pregătire profesională diferită în domenii precum: istoria, filosofia şi politologia. Cu siguranţă, cel care deschide şi citeşte acest volum va înţelege mai bine că tema elitelor nu poate fi epuizată ca domeniu de cercetare, că educaţia acestora este mai precară astăzi, mai ales în mediul politic, decât în secolele anterioare, că este necesar ca meritocraţia să ia locul incompetenţei, nepotismului şi a intereselor mercantile.

Dincolo de specificitatea subiectului, lucrarea oferă cititorilor informaţii preţioase şi poate reprezenta o deschidere intensă  spre o mai bună cunoaştere a elitelor în istorie, dar totodată evidenţiază şi alte aspecte incitante>>, menționează coordonatorii volumului.