Clienții băncilor din România trebuie să își actualizeze datele personale, dacă nu au făcut deja acest lucru. Actualizarea datelor se poate face la sediul băncii sau online, acolo unde acest lucru este posibil. 

Clienţii băncilor sunt invitaţi să-şi actualizeze datele personale în cadrul unităţilor bancare sau prin intermediul canalelor electronice puse la dispoziţie de instituţiile de credit în vederea respectării legislaţiei în domeniu, în situaţia în care nu au realizat deja acest demers, anunță reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

„Actualizarea datelor personale ale clienţilor băncilor reprezintă o obligaţie legală stabilită de Parlament, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene, pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în absenţa căreia băncile nu pot să deschidă conturi, să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţii.

Toate aceste date sunt culese şi prelucrate strict în vederea prevenirii folosirii sistemului bancar pentru tranzacţionarea de fonduri ilicite”, se menţionează în comunicat.

De ce sunt necesare aceste măsuri

Potrivit ARB, instituţiile de credit sunt obligate să aplice măsuri de cunoaştere a clientelei în vederea prevenirii riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pentru toţi clienţii lor, de la iniţierea până la terminarea relaţiei de afaceri.

Prevederile sunt incluse în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, şi în Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Băncile sunt deschise să faciliteze acest proces de actualizare a datelor personale, astfel încât să nu existe nicio problemă în utilizarea produselor şi serviciilor bancare.

Măsurile de cunoaştere a clientelei se referă la verificarea identităţii, pe baza documentelor de identitate, şi la prelucrarea unor date cu caracter personal stabilite conform prevederilor legislative şi reglementative”, se mai spune în comunicat.

Astfel, pentru iniţierea şi derularea relaţiei contractuale cu clienţii, instituţiile de credit au obligaţia de a colecta anumite categorii de date personale precum: nume, prenume, data şi locul naşterii, codul numeric personal (CNP) sau un alt element unic de identificare similar, domiciliul, reşedinţa, numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, ocupaţia, numele angajatorului ori natura activităţii proprii, calitatea de persoană expusă public (PEP), informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri şi sursa fondurilor, informaţii privind rezidenţa fiscală, precum şi copia actului de identitate.

Ce se întâmplă dacă refuzi

„În cazul refuzului clienţilor de a furniza/actualiza datele necesare sau în cazul refuzului persoanelor vizate de a li se prelucra aceste categorii de date, instituţiile de credit au obligaţia de a aplica prevederile art. 11, alineatul (9) din Legea nr. 129/2019. Acesta prevede că ‘atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, aceasta nu trebuie să deschidă contul, să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţia ocazională şi trebuie să întocmească un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, care va fi transmis Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor’„, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii ARB susţin că prelucrările de date se efectuează în conformitate cu cerinţele legale, fiind adoptate măsuri tehnice şi organizatorice de securitate pentru protecţia datelor cu caracter personal.

Documentele şi informaţiile obţinute se vor păstra pe o perioadă de cinci ani de la data încetării relaţiei de afaceri ori de la efectuarea unei tranzacţii ocazionale, şi în mod excepţional cu posibilitatea de prelungire a acestei perioade cu maxim cinci ani.

În conformitate cu prevederile legale GDPR, clienţii au posibilitatea să îşi exercite toate drepturile conferite de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal în situaţia în care consideră/au certitudinea că drepturile lor au fost încălcate.