Datoria publică totală a României a însumat peste 366,4 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2019. Mai exact, fiecare cetățean este dator cu 18.770 lei. Bineînțeles, în această valoare intră și datoria locală, adică împrumuturile făcute de primării. Acestea reprezintă circa 4% din total datorie guvernamentală a statului, adică 14,3 miliarde lei. 

Astfel de datorii ar trebui să se facă, în teorie, pentru investiții. Bineînțeles, datoria crește de la an la an, dar asta nu înseamnă că s-au făcut autostrăzi, de exemplu. Este clar că banii se folosesc și pentru altceva, precum creșteri de salarii în sectorul bugetar. De asemenea, alții îi „încasează”, dacă ne putem exprima așa, prin diferite contracte păguboase cu statul.

Cu alte cuvinte, sunt cazuri în care statul se împrumută cu o anumită dobândă pentru a face investiții, iar anumiți „băieți deștepți” câștigă contractele, nu le duc la îndeplinire sau fac o treabă „de mântuială”, încasând sumele respective.

Așa se ajunge în situația în care nu ai investiții, iar banii continuă să fie împrumutați. Pentru că se fac împrumuturi pe diferite termene, gen 1 – 15 – 30 de ani, cele care ajung la scadență sunt plătite prin alte împrumuturi. Pe înțelesul tuturor, faci un alt împrumut ca să plătești o datorie. E ca și cum eu sunt dator unui coleg cu 10 lei, iar pentru a-i plăti, mă duc la un alt coleg și iau un împrumut de 10 lei. Diferența este că în cazul statului se aplică dobânzi. Adică peste suma respectivă se mai adaugă un anumit procent.

Lăsând la o parte datoria publică centrală, care e cea mai mare, respectiv 352,1 miliarde lei, conform datelor MFP la finalul lunii noiembrie 2019, mai există o sumă de peste 14,3 miliarde lei, care reprezintă datoria publică locală, adică a primăriilor.

Serviciul datoriei

Serviciul datoriei reprezintă totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale. Conform datelor primite de la Ministerul Finanțelor, la solicitarea HotNews.ro, situația se prezintă astfel:

1. municipiul București – 619.100.000 lei
2. Prahova – 74.488.000 lei
3. Timiș – 72.734.000 lei
4. Ilfov – 70.568.000 lei
5. Constanța – 65.022.000 lei
6. Galați – 62.960.000 lei
7. Bihor – 58.067.000 lei
8. Maramureș – 57.372.000 lei
9. Cluj – 57.011.000 lei
10. Bacău – 55.694.000 lei
11. Sibiu – 51.348.000 lei
12. Iași – 46.643.000 lei
13. Brașov – 44.104.000 lei
14. Dâmbovița – 38.204.000 lei
15. Hunedoara – 34.655.000 lei
16. Vaslui – 34.633.000 lei
17. Botoșani – 34.035.000 lei
18. Neamț – 32.541.000 lei
19. Alba – 31.541.000 lei
20. Caraș Severin – 29.805.000 lei
21. Arad – 26.581.000 lei
22. Buzău – 26.427.000 lei
23. Dolj – 24.303.000 lei
24. Mureș – 24.215.000 lei
25. Satu Mare – 23.470.000 lei
26. Covasna – 22.082.000 lei
27. Suceava – 22.012.000 lei
28. Mehedinți – 21.964.000 lei
29. Vrancea – 19.173.000 lei
30. Argeș – 18.358.000 lei
31. Vâlcea – 18.242.000 lei
32. Bistrița-Năsăud – 18.115.000 lei
33. Teleorman – 15.936.000 lei
34. Tulcea – 14.819.000 lei
35. Giurgiu – 10.558.000 lei
36. Sălaj – 8.293.000 lei
37. Harghita – 8.292.000 lei
38. Călărași – 7.423.000 lei
39. Olt – 6.516.000 lei
40. Ialomița – 6.515.000 lei
41. Gorj – 6.210.000 lei
42. Brăila – 616.000 lei

De precizat că, potrivit legii, gradul de îndatorare a bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale – judeţ, municipiu, oraş, comună – trebuie să nu depăşească 30%, în condiţiile în care serviciul anual al datoriei publice aferent finanţărilor rambursabile contractate şi/sau garantate de unitatea administrativ-teritorială pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare şi postaderare de la Uniunea Europeană nu se ia în considerare.

De asemenea, nu se ia în considerare serviciul anual al datoriei publice aferent împrumuturilor refinanţate, în cazul împrumuturilor pentru refinanţarea datoriei publice locale. sursa: alba24.ro, hotnews.ro