Plante cu multiple proprietăți tămăduitoare, ștevia, loboda și știrul sunt doar câteva din ”leacurile verzi” pe care natura ni le oferă la început de primăvară. Prin efectul lor benefic asupra organismului, ele sunt de mare ajutor în această perioadă, mai ales persoanelor care țin post.

Ștevia

A fost folosită din timpuri străvechi pentru vindecarea sau ameliorarea unor afecțiuni. Are proprietăți antibacteriene, antiseptice, depurative și laxative. Este bogată în  vitamine, săruri minerale, proteine, fibre, care-i conferă calități curative și medicale. Cu un gust dulce-acrișor, ștevia ocupă un loc important și în bucătăria tradițională românească.

Indicații terapeutice

Frunzele de ștevie

Pot fi consumate în diferite preparate culinare, dar și sub formă de cataplasme, în tratarea unei game largi de afecțiuni ale pielii.

Detoxifiază organismul

Consumul de ștevie este indicat mai ales la începutul primăverii, când organismul este slăbit și lipsit de vitamine. Prin proprietățile sale depurative, ștevia curăță organismul de toxinele adunate în decursul iernii. De asemenea, reglează greutatea corporală prin scadera apetitului și a poftei de dulciuri. O cană de ceai de ștevie, consumată după fiecare masă, accelerează tranzitul intestinal, ușurează digestia, elimină deranjamentele stomacale și ajută la eliminarea toxinelor din organism.

Revitalizează organismul

În urma cercetărilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că ștevia stimulează energia mentală și fizică, fiind, totodată, o barieră împotriva bacteriilor care provoacă îmbolnăvirea dinților. Ajută la eliminarea lichidului în exces din organism și combate oboseala fizicvă și psihică. Fiind alcalinizantă, este recomandată și pentru restabilirea echilibrului gastric.

Recomandată în anemie

Atât rădăcina, cât și frunzele de ștevie sunt bogate în fier, dar conțin și alte substanțe precum taninuri, rășini, fosfor, calciu, vitaminele A și C, utile în tratarea anemiei.

Reglează nivelul zahărului din sânge

Cu o valoare energetică redusă, specialiștii susțin că ștevia are capacitatea de a regla nivelul zaharului din sânge. Temperează senzația de foame, combate pofta de dulciuri, ajutând astfel la scăderea în greutate, dar și a nivelului colesterolului.

În caz de tensiune arterială

Este bine să se consume două-trei cești de infuzie de frunze pe zi.

Rădăcina de ștevie

Preparatele din rădăcină  de ștevie au eficiență în tratarea unor boli de piele, epuizare fizică și nervoasă, reumatism, gută, insuficiență hepatică, icter, infecții ale pielii. De asemenea, rădăcina șteviei era folosită în trecut la vopsit în diferite culori  — verde, galben, albastru.

Sucul din rădăcină de ștevie

Are proprietăți antibacteriene și ajută la combatarea tusei, pneumoniei și tuberculozei.

Decoctul din rădăcină uscată de ştevie

Se folosește în caz de acnee, eczeme sau psoriazis și se prepară astfel: în 600 ml apă plată se pun 20 g rădăcină proaspătă (sau 30-40 g rădăcină uscată) şi se fierb timp de 20 de minute. După acest interval, fiertura se ia de pe foc şi se ţine acoperită zece minute, apoi se strecoară printr-o sită. Întreaga cantitate se bea pe parcursul unei zile, după mese, timp de zece de zile. Tratamentul poate fi reluat din două în două luni.

Important !

Atât frunzele cât și rădăcina șteviei sunt contraindicate persoanelor cu

afecțiuni pulmonare, ale căilor respiratorii, celor cu stomac sensibil, reumaticilor sau celor cu pietre la rinichi.

Preparatele pe bază de ștevie obținute din rădăcină sau semințe, pot avea efecte nedorite, dacă sunt luate în cantități mari, susțin naturiștii.

Loboda

A fost utilizată încă din antichitate, în scop terapeutic, pentru prevenţia şi tratarea unor afecţiuni digestive sau cardiovasculare. Are proprietăţi antioxidante, conţine numeroşi nutrienţi şi vitamine benefice organismului. Cu un gust plăcut, loboda este folosită cu succes în bucătărie, pentru prepararea diferitelor rețete culinare sau în combinație cu spanacul și alte legume verzi.

Calități terapeutice

Loboda are capacitatea de a regla digestia, de a îmbunătăţi sănătatea rinichilor, de a întări sistemul imunitar, de a detoxifia sângele sau de a regla cardiovascularitatea. De asemenea, unii specialişti susţin faptul că un consum regulat de lobodă, ar putea ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer şi boli cronice.

Stimulează digestia

Bogată în fibre și alte minerale, loboda ajută la stimularea digestiei. Astfel că, un consum regulat de lobodă reduce şansele de constipaţie, precum şi problemele gastrointestinale mai grave, cum ar fi ulcerele gastrice sau chiar cancerul de colon.

Simulează rinichii

Este dovedit ştiinţific faptul că loboda are  efect laxativ şi diuretic, ceea ce înseamn că stimulează urinarea. Acest lucru ajută la purificarea rinichilor şi elimină rapid toxinele, excesul de săruri, apă sau chiar grăsimea din organism. În pln plus, consumul de lobodă este considerat a fi benefic şi pentru sănătatea vezicii biliare.

Elimină toxinele

Consumul frunzelor tinere de lobodă este indicat de specialiști în curele de detoxifiere. Având și rol diuretic, planta mai conține pigmenți antioxidanți, care ajută la regenerarea organismului. Folosită la prepararea ciorbelor sau salatelor, loboda încetinește procesul de îmbătrânire, este un bun remineralizant și stimulează metabolismul.

Ameliorează tusea și astmul

În amestec cu puțin oțet, miere și sare, fiertura de lobodă este eficientă în ameliorarea sau traterea astmului, tusei, a gâtului inflamat, alergiilor sau a gutei. Sub formă de infuzie, planta este utilă și în tratarea durerilor de stomac.

Reduce riscul accidentelor vasculare

Datorită conținutului ridicat de fier și vitamina K, loboda întărește vasele de sânge, îmbunătățind, totodată circulația a sângelui. De aceea, un consum regulat de lobodă reduce riscul apariţiei accidentelor vasculare.

Remineralizează și vitaminizează organismul

Întrucât conțin o mare parte cantitate de vitamina C, frunzele de lobodă ajută la regenerarea celulară, împiedicând îmbătrânirea și întărind imunitatea organismului. Loboda poate fi folosită ca un bun tonic în tratarea asteniilor de primavară, dar poate avea efect benefic și în curele de slăbire sau în combaterea creșterii nivelului colesterolului.

Infuzia de lobodă

Are o puternică acţiune diuretic-depurativă, remineralizantă şi vitaminizantă, dar şi emolientă sau calmantă. În afecţiunile pulmonare şi în durerile de stomac, acţionează ca un calmant sigur, uşurând în mare măsură respiraţia şi confortul bolnavului. Pentru prepararea ei, se

se fierb în clocot 500 ml apă, iar cu zece minute înainte de a se lua de pe foc se adaugă 200 g frunze (verzi sau uscate) şi o linguriţă cu seminţe de lobodă. Vasul se acoperă timp de un sfert de oră, după care, infuzia se strecoară şi se păstrează la temperatura camerei. Întreaga cantitate se împarte în trei părţi egale şi se bea înaintea meselor principale. Infuzia de lobodă se consumă timp de o săptămână, tratamentul putând fi reluat o dată la 30 de zile.

 

Sucul de lobodă

Are efecte benefice în tratarea polichisturilor ovariene. Se prepară dintr-o legătură de frunse de lobodă cu 150 ml de apă, date prin blender. Se mai poate obține și din frunze tocate mărunt, apoi stoarse. Se consumă câte o jumătate de pahar pe stomacul gol, de trei ori pe zi, timp de o lună.

Vinul de lobodă

Obținut dintr-o cană de suc și un pahar de vin roșu este un bun tonic și revigorant, mai ales în cazul stărilor de oboseală, congestie, epuizare fizică și nervoasă.

 

Important !

Întrucât loboda conține în cantitățui mari acid oxalic, consumul ei trebuie evitat în cazul litiazei renale, biliare sau gută.

Știrul

Plantă cu proprietăți unice, știrul a fost considerat de veacuri o plantă de origine divină, un dar oferit de zei oamenilor, fiind venerat şi

folosit ca element sacru. Populaţiile străvechi ale Asiei menţionau această buruiană ca având rangul de regină a nemuririi, aztecii o socoteau hrană a imortalităţii, iar grecii antici o denumeau „amaranthus“, adică planta care nu moare. Atât inflorescenţa, cât şi frunzele de ştir au un conţinut ridicat, dar echilibrat de proteine, vitamine, săruri minerale şi aminoacizi. În trecut, știrul era folosit în alimentație, dar și pentru tratarea unor afecțiuni. De la ştir se consumă partea verde, tânără şi foarte tânără, dar şi seminţele. Pentru calităţile sale nutritive şi beneficiile aduse organismului, știrul a fost inclus de cercetători pe lista cu plantele vechi, ce trebuie reabilitate şi reintroduse în cultură.

Calități terapeutice

Pulberea din seminţe de ştir stagnează tumorile prostatei. Pulberea din spicul de știr ajută la tratarea carențelor de vitamine și minerale, dar și în stagnarea tumorilor benigne ale prostatei. Pentru obținerea ei se iau 300 g spice de ştir, cu tot cu seminţe, şi se pun la uscat într-o cameră bine aerisită şi întunecoasă. După zece zile se fărâmiţează şi se râşnesc cu ajutorul unei maşini electrice de cafea, după care se depozitează într-un săculeţ de pânză. Peste o lingură cu pulbere de spic de ştir se toarnă o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 15 minute, apoi se răceşte. Se consumă la temperatura camerei, de patru ori pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale, ultimul ceai fiind administrat cu un sfert de oră înainte de culcare. Durata recomandată a tratamentului este de zece zile şi poate fi reluat la interval de 30 de zile.

Infuzia de știr

Era folosită în trecut ca medicament tradițional, tonic, astringent, în scop nutritiv, pentru combatarea diareei sau a scaunelor cu sânge. Infuzia de știr se poate folosi sub formă de gargară și ameliorează durerile de gât sau afta bucală. De asemenea este utilă pentru curățarea eczemelor, în special a celor provocate de alergii.

Important!

Tratamentele cu ştevie şi ştir sunt contraindicate femeilor însărcinate sau care alăptează, dar şi persoanelor care suferă de obstrucţii intestinale sau biliare.

https://www.agropost.ro, https://www.csid.ro, https://sanatate.bzi.ro

http://www.taifasuri.ro