Raportul INSSE atestă 20.249 decese în luna mai 2020, cu 1.563 mai puţine decât în luna aprilie a aceluiași an și, totodată, cu 1.015 mai mic faţă de luna mai 2019.

Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna mai 2020, a fost de 77, în scădere cu 17 faţă de luna aprilie 2020. Tendința de scădere a numărului de decese de la mai la aprilie se păstrează la toate vârstele, mai puțin la grupele 25-29 ani (mai mult în mai cu 2 decese) și la 40-44ani (mai mult cu 4). Chiar dacă luna aprilie a fost o lună cu decese în creștere față de luna martie, trendul descrescător al numărului de decese se păstrează și în raportul de la an la an. În mai 2020 s-au înregisrat mai puține decese decât în mai 2019 la majoritatea grupelor de vârstă. Excepție fac grupele 30-39 ani, 50-54 și 70-74 ani.

“Datele demografice prezentate în raportul INSSE nu surprind încă un impact la nivel național al crizei sanitare pe care o traversam”, observă lectorul universitar dr. Bogdan Florian, de la Facultatea de Științe Politice, SNSPA, București.

Din păcate, în contextul COVID-19, observă dl. Bogdan Florian,”în cazul României, este evident faptul că numărul cazurilor depistate prin testare crește constant. Mai mult, este îngrjorător faptul că, dacă raportam numărul cazurilor depistate pozitiv la numărul total de teste, observăm faptul că evoluţia raspândirii virusului este una accelerat crescătoare. Astfel, dacă până acum două zile înregistram o rată cuprinsă în medie între 4,5- 5% de teste pozitive raportate la numarul total de teste, ieri și astăzi această rată de teste pozitive a ajuns la 6%.”

Comunicatul INS constată că ”Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în cazul deceselor, în special în luna aprilie 2020, când s-au înregistrat creșteri față de luna aprilie 2019”.

De ce nu se reflectă cazurile de decese cauzate de infecția cu Sars – CoV -2 în numărul de decese înregistrate la nivel național, prin comparație cu lunile similare ale anului anterior, explică tot lectorul univ. dr. Bogdan Florian: ”Există după părerea mea două explicații: în perioada martie – aprilie, în timpul stării de urgență, intervenția rapidă a autorităților a permis spitalizarea la timp a tuturor cazurilor de infecție detectate. Asta a însemnat că persoane care ar fi putut dezvolta forme agresive, poate chiar fatale ale bolii, au putut fi spitalizate si tratate corespunzator, șansele lor la vindecare și supraviețuire fiind evident crescute. Astfel, dacă privim datele statistice, numarul deceselor cauzate de infectia cu Sars – CoV- 2 a fost unul relativ redus și nu a adăugat suplimentar numărului de decese înregistrate în mod uzual. Aceasta situație se va schimba cu siguranță în următoarele luni din cauza creșterii numărului de cazuri depistate…. În România, în prezent, sunt internate aproximativ 240 de persoane la ATI. Prin comparație, în luna aprilie, când am înregistrat precendentul vârf de infectări, numărul persoanelor internate în secții ATI la sfârșitul lunii aprilie era de aproximativ 220. Mai mult, trebuie să avem în vedere faptul că de la momentul infectării, până la un potențial deces există o perioadă de minim 9 zile, poate chiar mai lungă în contextul spitalizării și acordării unui tratament medical. Astfel, efectele, în ceea ce privește rata de deces le putem observa, pentru numărul crescut de infecții din ultima săptămână, abia peste aproximativ două săptămâni…Este posibil așadar ca, în lunile iunie sau iulie sau chiar august, numărul deceselor cauzate de COVID – 19 să crească și să poată fi observat chiar și în date statistice demografice, la nivel național.

În concluzie, spune cadrul didactic, ”putem considera că, prin introducerea restricțiilor impuse prin starea de urgență, a fost evitată o situație tragică. În săptămânile următoare însă, din cauza mai multor factori, efectele tragice ale epidemiei ar putea să apară și să fie observate inclusiv în datele statistice înregistrate la nivel național”.

sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop05r20.pdf