Dialog cu Ciprian Nicolae ROMAN, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara

– Ce înseamnă pentru dvs., în calitate de manager, coordonarea activității Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara?

– Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara este o instituție din subordinea Consiliului Județean Hunedoara, structurată pe trei domenii de activitate culturală și educațională: Ansamblul Focloric Profesionist “Drăgan Muntean”; Școala Populară de Arte; Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Activitățile celor trei departamente sunt concepute cu o strânsă legatură între ele – elevii claselor Școlii Populare de Arte (280 de elevi la canto, dans, instrumente) reprezintă “pepiniera” Ansamblului nostru și nu numai (foarte mulți dintre ei, atunci când pleacă în marile centre universitare ca și studenți, activează în cadrul altor ansambluri de prestigiu din orașele universitare).

Ansamblul Profesionist “Drăgan Muntean” pune în scenă și transmite publicului forma finală a cercetărilor, culegerilor, momentelor coregrafice sau instrumentale, asigură suportul pentru toți colaboratorii, astfel încât beneficiarul final – publicul, participă la evenimente de bună calitate, organizate de specialiști în domeniu, după reguli și criterii bine stabilite.

Coordonarea acestor activități, pentru mine  reprezintă, pe lângă o mare responsabilitate (suntem o institutie care ne adresăm marelui public,  finalul acțiunilor noastre le judecă publicul) și o împlinire a activității mele profesionale, pentru că, în calitate de manager, am încercat să îndrept anumite lucruri pe care le cunoșteam din activitatea artistică și cu care nu eram de acord (repertorii slabe ale unor participanți la actul cultural, lipsa repetițiilor, apariția și influența unor persoane străine de acest domeniu etc.).

Toate aceste lucruri se regăsesc în proiectul meu de management, încercând de la an la an să îmbunătățim, să venim cu noutate în coordonarea acestor activități, iar ca exemplu, cred că este un lucru important faptul că în anul 2019 am avut un număr de aprox. 50 000 de beneficiari (oameni prezenți fizic la evenimentele noastre – Festivalul Concurs “Drăgan Muntean”, Serbările Naționale Țebea, Festivalul Taragotului, Costești, Poienița Voinii, Târgul Meșterilor Populari etc).

– Care vă sunt satisfacțiile responsabilității de manager?

– Au fost multe momente de satisfacție, de împliniri, în cei trei ani de când conduc această instituție. Este un domeniu de activitate în care rezultatele nu vin imediat, apar în timp.

Dacă ne gândim la faptul că, astăzi județul Hunedoara are un ansamblu profesionist, care poate sta alături de prestigioase ansambluri din țară, înființate în urmă cu 50 – 60 de ani (cu tradiție  și rezultate în domeniu) – este o mare satisfacție.

Dacă în urmă cu 4-5 ani Școala Populară avea 80-100 de elevi, astăzi avem 280 de elevi la clase din Deva, Hunedoara, Petroșani, Brad, iar cererile de înscriere depășesc cu mult capacitatea noastră logistică și administrativă (săli de clasă, profesori etc.).

Invitațiile pe care le primim pentru a participa la festivaluri și evenimente de amploare alături de ansambluri precum “Transilvania” din Baia Mare, “Banatul” din Timișoara, “Doina Gorjului” din Tg. Jiu, “Baladele Deltei” din Tulcea – ne oferă de asemenea mari momente de satisfacție, mai ales atunci când publicul din mari orașe ale țării aplaudă reprezentațiile noastre, iar noi spunem cu mândrie că “Venim din Hunedoara!”

Ceea ce este însă foarte important, este faptul că am fost și suntem sprijiniți la un nivel maxim de încredere de către Consiliul Județean Hunedoara. Am spus și voi spune tot timpul acest lucru, nimic din ce am enumerat mai sus nu ar fi fost posibil fără Consiliul Județean Hunedoara.

– Ce aveți înscris, în această perioadă, pe agenda de activitate a Centrului?

– Știm cu toții că ne aflăm într-o perioadă dificilă, pandemia care a îngenunchiat o lume și a paralizat multe domenii de activitate.

Domeniul cultural-artistic este printre cele mai afectate, concertele, marile evenimente publice fiind anulate. Am decis să facem tot posibilul să ne continuăm activitatea chiar și în aceste condiții: repetițiile ansamblului să se desfășoare cu ajutorul mijloacelor moderne, de la distanță, să realizăm înregistrări, să continuăm munca de cercetare, selectare și arhivare a materialelor în vederea publicării, elevii noștri să poată participa on-line la procesul instructiv-educativ, astfel încât, atunci când lucrurile vor reveni la normal, instituția să fie pregătită pentru a-și deschide porțile publicului iubitor de frumos și autentic.

– Sunteți unul dintre apreciații soliști de muzică populară din județul Hunedoara. Cum comentați?

– Mă bucur atunci când cei care ascultă muzica mea, piesele mele, găsesc în ele ceea ce am vrut eu să transmit. Fiecare cântec are un mesaj, eu cred că un artist trebuie să fie concentrat pe transmiterea prin cântec a unui mesaj, a unei teme de reflexie, fie că e vorba de un cântec vesel, mai ritmat sau de un cântec cu o linie în gamă minoră, care transmite un mesaj mai puțin vesel.     Folclorul nostru muzical permite o varietate de teme, de idei, de trăiri și simțăminte adunate de veacuri, însă și aici sunt reguli, unele nescrise, care trebuie cunoscute și respectate de către cei care se vor a fi interpreți și vor a transmite un mesaj.

Eu am încercat să respect cu strictețe ceea ce am învățat de la fiecare om întâlnit în acest domeniu de activitate, fie c-a fost vorba de un specialist în etnomuzicologie sau de un om de la țară neinstruit, dar cu o mare experiență de viață și cu un mare respect față de valorile noastre. Țăranul român a folosit multe metafore în versurile sale, nu le-a compus la întâmplare, le-a filtrat și le-a transmis generațiilor într-o formă sănătoasă, puternică, nealterată, iar timpul a dovedit că aceste creații au rezistat, spre deosebire de ceea ce mulți compun și transmit astăzi cu gândul doar la contul din bancă.

Eu asta am făcut. Am încercat să respect aceste lucruri, conviins fiind că dacă cei de odinioară au reușit, voi reuși și eu.

– Care a fost debutul și de unde pasiunea pentru cântecul popular?

– Astăzi, pentru majoritatea celor aflați la început de drum, debutul înseamnă înregistrarea rapidă a unei melodii (de cele mai multe ori nepotrivită) și postarea ei pe o rețea de socializare.

Debutul meu și al generației mele nu poate fi stabilit la o dată anume dintr-un an anume. Trebuia să ai un repertoriu al tău, să fie analizat de specialiști, să te prezinți la concursuri, apoi să vii în fața publicului prin mijloacele de atunci: radio și televiziunea publică. Acest lucru s-a întâmplat în 1994, la Brad, în cadrul Festivalului-concurs “Felician Fărcașiu” unde președintele juriului Marioara Murărescu, a hotărât ca ceea ce a filmat la Brad, să fie difuzat în cadrul emisiunii celebre “Tezaur Folcloric” și să poată fi văzute acele momente de o țară întreagă. Acela a fost momentul pe care eu îl consider punctul de plecare pe drumul cântecului.

– Punctați-ne pe scurt traseul dvs. și succesele pe cărările cântecului popular.

– Anii ’86-’87, Școala Generală nr. 2 din Hunedoara. Ca orice copil, am avut pasiuni, dorințe, înclinații spre ceva extrașcolar. Dascălii din acea perioadă le-au spus părinților mei că ar fi bine    să-mi îndrume pașii spre muzică. M-au înscris la un curs de acordeon (instrumentul îl mai am și astăzi) iar de acolo, în mod natural a decurs totul. Trebuie menționat un lucru fundamental – în drumul meu spre scenă și viața artistică, am avut șansa să întâlnesc oameni de excepție, oameni dedicați meseriei de dascăl, profesioniști desăvârșiți din domeniul muzical, dirijori și instrumentiști cu mare talent, realizatori și oameni de radio și televiziune pe care îi voi aminti mereu, fiecare dintre aceștia contribuind la cariera mea, la dezvoltarea mea ca om și artist: Elena Beloiu – învățătoarea care m-a ascultat prima oară cântând, profesorul Ioan Vlad de la Clubul Copiilor din Hunedoara – omul care m-a prezentat ani de zile în nenumărate programe artistice de la acea vreme făcându-mă cunoscut la nivelul comunitații locale, profesorul Gheorghe Bercea – primul meu dirijor de la Liceul Pedagogic, Ionel Coza, Ovidiu Mihet, Florin Sav, Marian Matei, Ovidiu Demea,  instrumentiști valoroși cu care am înregistrat zeci de piese, Marioara Murărescu, Elise Stan, Tiberiu Ceia, Niculina Merceanu, Felicia Stoian, Gelu Stan – specialiști din radio și televiziune care m-au ajutat să-mi promovez repertoriul în spectacole sau emisiuni emblematice ale folclorului românesc.

De la primele înregistrări din anii 1994 și până astăzi, ca interpret hunedorean, am avut șansa să fiu prezent pe scene importante ale țării alături de celebrități ale timpului. Sunt puține orașe din țară în care să nu fi cântat măcar o dată, iar prezența în emisiunile bune ale genului sau acompaniat de orchestre celebre, cu săli pline și public receptiv, mi-au dat întotdeauna puterea de a merge mai departe.

– O satisfacție inedită din bogata dvs. paletă ca interpret de cântec popular, ne puteți oferi?

– Poate cel mai frumos moment al carierei mele s-a produs în 2008 la Cerbul de Aur la Brașov. Am fost selectat atunci, împreună cu colegii mei Aurelian Suciu și Ovidiu Homorodean să prezentăm seara de folclor din cadrul festivalului urmărit în toată lumea. O sarcină grea, pe care Marioara Murărescu ne-o încredințase în ultimul moment, datorită stării de sănătate precare în care se afla. Sigur că nu eram pregătiți să ne asumăm așa ceva, dar totul a decurs bine. Momentele petrecute în acea seară pe scena Cerbului de Aur, în dubla calitate, prezentator și interpret, rămân unice în amintirea mea. A fost ceva ce trăiești de puține ori în viață!

– Aveți și neîmpliniri?

– Ca fiecare. Este firesc, suntem oameni și suntem guvernați de legi nescrise ale Universului. Lumea artistică nu este o lume simplă, îți oferă multe momente de satisfacție, multe momente pe care alții nu au șansa să le cunoască, dar și momente în care te gândești serios dacă merită prezența ta acolo. Cu toată frumusețea ei, lumea artistică este o lume dură, în care dacă nu te adaptezi sau nu respecți regulile, apar inevitabil și neîmplinirile. Dar, gestionate cu echilibru și calm, neîmplinirile pot să te facă să devii mai bun, mai performant, mai atent, mai eficient.

– Ce transmiteți în finalul dialogului nostru iubitorilor de muzică populară și nu numai, adică a cititorilor noștri?

– Cititorilor dumneavoastră și iubitorilor de folclor le adresez gândurile mele bune și sincere! Vă aștept în sălile de spectacol sau în locațiile în care vom fi prezenți după ce viața de zi cu zi intră în normal, pentru a ne bucura împreună de cântecele și dansurile noastre, pentru a trăi împreună acele momente unice când artiștii și publicul devin o singură entitate.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș