Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la constituirea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara, continuă expunerea on-line a evenimentelor legate de înființarea, activitatea și rolul acesteia în cultura hunedoreană de la finalul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

<<Apelul lui Sólyom-Fekete Ferencz pentru înființarea unei societăți de istorie a avut un larg ecou, astfel că adunarea din noiembrie 1879 s-a bucurat de participarea unui public numeros din Deva și din comitat. S-a ajuns la un consens în ceea ce privește necesitatea înființării unei societăți de istorie și s-a ales o comisie care, în prima parte a anului 1880, a elaborat statutul Societății și a realizat pașii necesari constituirii unei astfel de asociații. În același timp, au fost împărțite formulare de adeziune; iar în perioada următoare au sosit numeroase adeziuni și scrisori de încurajare din întregul comitat și chiar din afara comitatului.

Adunarea generală de constituire a avut loc pe 13 mai 1880, la Casina Națională din Deva, participând mulți dintre cei care au completat formularele de adeziune.

Pe ordinea de zi s-au aflat două puncte importante: dezbaterea proiectului de statut și alegerea conducerii Societății nou înființate.

Au fost, de asemenea, unele discuții privind numele societății, fiind propuse variante ca: Societatea de Istorie, Arheologie și Muzeală a comitatului Hunedoara; Societatea Muzeală; sau Societatea de Istorie, Arheologie și Cultură a comitatului Hunedoara.

Apoi, s-a trecut la dezbaterea Statutului Societății, care cuprindea 44 de paragrafe împărțite în 10 capitole.

În primul capitol se precizează numele, sediul și aria activităților desfășurate de asociația nou înființată. S-a stabilit ca denumirea acesteia să fie „Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara” (Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat), cu sediul în Deva.

Scopul Societății, precizat în paragraful 3 al Statutului, era acela de „a arunca lumină asupra trecutului și prezentului comitatului Hunedoara”. Pentru aceasta trebuia să se urmărească cu atenție tot ceea ce putea fi de interes despre comitat din punct de vedere șiințific, literar, artistic și social; să fie cercetate obiectele cu valoare istorică, monumentele istorice și ale naturii, portul popular, arhivele familiale și orice alte obiecte privitoare la istoria comitatului. Totodată, „Societatea va trebui să reunească specialiști, să organizeze o bibliotecă și arhivă, să editeze lucrări, să țină conferințe cu subiecte de istorie, arheologie, să țină adunări publice, să organizeze excursii, să studieze monumentele artistice, antichitățile și monumentele naturii”.

Conducerea urma să fie exercitată de Adunarea generală (care se întrunea anual), Comitetul director, format din 33 de membri (care se întrunea lunar și coordona activitatea Societății) și următorii „funcționari”: președinte, vice-preşedinte, secretar, directorul muzeului, bibliotecar, jurist și casier. Directorul muzeului avea răspunderea obiectelor intrate în muzeu, pe care le determina, le clasa și le inventaria; făcea săpăturile arheologice și prezenta comitetului director un raport despre obiectele din muzeu.

În ultimul capitol erau precizate condițiile în care Societatea putea fi dizolvată. În cazul unei eventuale încetări a activității întreaga avere a acesteia era lăsată la dispoziția autorităților comitatului Hunedoara, care trebuia să susțină și să dezvolte mai departe muzeul.

Statutul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara astfel constituite a fost trimis pentru aprobare Ministerului de Interne la Budapesta. Acesta a cerut câteva modificări, în primul rând în ceea ce privește modul de inventariere a obiectelor din muzeu.  Modificările recomandate au fost realizate, iar acest statut a primit aprobarea finală pe 8 decembrie 1880.

În continuarea ședinței de constituire a societății, din 13 mai 1880, prin vot secret, s-a ales conducerea acesteia: președinte Kuun Géza, vicepreședinte dr. Sólyom-Fekete Ferencz, secretar Kun Róbert, bibliotecar König (Király) Pál, casier Lengyel Gergely, jurist Petcu Lazăr, iar director al muzeului a fost numit Téglás Gábor>> relatează Dr. Bodό Cristina, Cercetător Științific, secția Arheologie, a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.