În sfârșit, reviziurea și actualizarea legilor securității naționale a întrunit consensul politic necesar. România avea nevoie stringentă de acest consens politic.

Să ne remintim că Legea nr. 51 privind securitatea națională a României a fost adoptată în 1991.  Au trecut 31 de ani. Între timp România devenit membră activă a Alianței Nord Atlantice și a aderat la Uniunea  Europeană, ceea ce a schimbat în mod esențial statutul politic și militar al țării noastre în Balcani, în regiunea Mării Negre, dar și în Europa. Apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă de ceva timp fundamentele politicii externe a României și ar fi trebuit să inducă schimbări legislative concordante. Dar nu s-a întâmplat așa.

Să ne reamintim de asemenea că, în 2016, a existat o serie de consultări cu toate partidele parlamentare pe marginea legilor securității naționale. Și concluzia acelui dialog a fost că legile securității sunt învechite și nu mai corespund realității în care trăim. Dar lucrurile s-au oprit din păcate aici.

A fost nevoie de o pandemie globală și de un conflict militar deschis și intens în proximitatea României că să înțelegem cu toții că dinamica și specificul amenințărilor a suferit schimbări majore. Să observăm direct că pericolele vin acum nu doar de la adversari statali, ci și de la adversari non-statali. Doar trecând prin criză am înțeles cu toții că persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale reprezintă în sine o mare vulnerabilitate. Iar reviziuirea cadrului legislativ al Sistemului Național de Apărare nu mai poate fi amânată nici măcar o singură zi.

Astfel, la propunerea Partidului Social Democrat, plenul reunit al Parlamentului României a votat înființarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

Obiectivele Comisiei sunt avizarea actelor normative aflate în procedură parlamentară care privesc domeniul securităţii şi organizarea de dezbateri asupra modificărilor în acest domeniu. 

Într-o prima etapă, Comisia vă gestiona un pachet de șase noi legi care vizează organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Ministerului Apărării Naționale.

Scopul final este acela de a consolida capacitatea națională de apărare și de a crește eficiența sistemelor naționale de prevenire și gestionare a situațiilor de criză, interne și externe, militare sau de natură civilă. Se dorește de asemenea  întărirea cadrului juridic, procedural și operațional specific protecției infrastructurilor critice.

Trecem printr-o perioadă în care mediului de securitate internațional se transformă continuu. În același timp,  s-a accelerat și dinamica de manifestare a riscurilor și amenințărilor. Apar astfel noi provocări la adresa capacității instituționale de a da răspunsuri adecvate și de a permite punerea în practică a unor măsuri eficiente.

Și din aceste motive asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat reprezintă o prioritate absolută pentru Sistemul Național de Apărare și, implicit, pentru siguranța națională a României. Comisia parlamentară permanentă înființată recent și dedicată acestui obiectiv este primul pas necesar. Ne dorim cu toții să nu fie ultimul, ci să finalizăm adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității pentru a oferi instituțiilor naționale responsabile instrumentele necesare gestionării optime a oricăror amenințări și provocări interne și externe.

VIOREL SALAN

Deputat PSD Hunedoara