Sunt pomeniți de către Biserica Ortodoxă, în fiecare an, la data de 21 mai. Sărbătoarea este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine. Sunt comemoraţi împreună, de ziua morţii lui Constantin, care s-a săvârşit din viaţă la 21 mai, anul 337. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin cel Mare

Fiul lui Constantius Chlorus și al Elenei, Constantin cel Mare s-a născut în jurul anilor 280 după Hristos Domnul în orașul Naissus (Nis, Serbia). A îmbrățișat aceeași carieră ca și tatăl său care era general. A crescut, cum era rânduiala în vremea aceea, la curtea împăratului Dioclețian. A primit o educație aleasă pe lângă curtea imperială, ajungând tribun. La săvârșirea din viață a tatălui său, îi continuă slujirea ca Cezar, în Apus, peste Franța de azi și Insulele Britanice, scrie crestinortodox.ro. După învingrea lui Maxentiu şi a lui Liciniu, a devenit suveran al întregului Imperiu Roman. Se spune că, în ajunul luptei, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: ”In hoc signo vinces–“Întru acest semn vei învinge”. Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxențiu, la Podul Vulturului peste Tigru, unde Maxenţiu cade şi se îneacă. Intră biruitor în Roma și poruncește să se înalțe un monument, în vârful căruia să fie Crucea. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp, în anul 337, în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Edictul de la Milano

• A fost proclamat de Împăratul Constantin în octombrie 312, prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.
• Devenind un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, Împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Înlătură din legile penale pedepse precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).
• De asemenea, de numele Sfântului Împărat Constantinse leagăși Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie celebrată în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară, potrivit traditiisiobiceiuri.ro
• Deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, spun cercetătorii,  care s-a aflat în permanenţă în umbra unicului sau fiu.

Împărăteasa Elena

Născută în provincia Bitinia, Flavia Iulia Helena a fost fiica unui hangiu. La 16 ani s-a căsătorit cu generalul roman Constantius Chlorus, iar în  anul 272 l-a născut pe Constantin. Din porunca împăratului Diocletian, generalul divorțează de împărăteasa Elena și se căsătorește cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut șase copii.

Împărăteasa  Elena nu se mai căsătorește și trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. După ce fiul ei ajunge Cezar în Apus, în locul tatălui, o va lua pe mama sa la curtea de la Trier, din Germania.

În anul 312, când Constantin îl învinge pe Maxentiu, îi acorda mamei sale primul titlu, de “Nobilissima Femina”.

Sfânta Elena pleacă într-o expediţie la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. A reuşit să o descopere, pe dealul Golgotei. Acolo,în urma săpăturilor, s-au găsit trei cruci, dar nu putea fi identificată cea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Se spune că acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.

Crucea a fost arătată mulţimilor adunate  şi, de atunci, se prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășițele sale se afla acum depus în muzeul din Vatican, potrivit crestinortodox.ro.

    ***

• Creștină evlavioasă, Împărăteasa Elena a ridicat numeroase lăcașuri sfinte, printre care amintim: Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, Biserica din Bethleem şi pe cea din Nazaret, precum și alte 18 lăcașuri de cult.
• Despre Împărăteasa Elena se mai spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

• Conform tradiției populare,  în această zi păsările din pădure își învață puii să zboare.
• De aceea, pentru a se evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, agricultorii nu lucrează.
• Podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
• Pentru a fi alungate duhurile rele, femeile tămâiază şi stropesc cu aghiazmă prin casă.
• Tot de ziua Sfinților Constantin și Elena, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde își vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.

Cornelia Holinschi