Celebrat în fiecare an la data de 30 noiembrie, Sfântul Apostol Andrei se bucură de o cinstire deosebită în țara noastră. Este considerat creștinătorul poporului român, fiind primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât şi în Dobrogea de astăzi.

Sfântul Apostol Andrei – ”cel Întâi Chemat“

S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată în nordul Ţării Sfinte. A fost fratele Sfântului Petru și împreună, primii ucenici ai lui Hristos. Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos și unul dintre cei 12 apostoli ai Săi, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, urmându-l pe când acesta îşi rostea predicile despre pocăinţă şi despre venirea lui Mesia. A fost chiar unul dintre cei doi martori ai botezului lui Iisus, săvârşit de Ioan. Dorinţa de a-L urma pe Hristos se naşte în el, în momentul în care Sfântul Ioan rosteşte cuvintele: “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Chemarea sa la apostolie se întâmplă mai târziu şi este relatată de Sfântul Evanghelist Matei: „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”.

Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel Întâi chemat”, scrie crestinortodox.ro”. De atunci, Sfântul Andrei l-a urmat pe Iisus, devenind primul lui ucenic, primul apostol. Ajuns  pe malul Mării Negre, unde a stat multă vreme, Sfântul Apostol Andrei le-a vorbit geţilor despre Legea cea Nouă”.

Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră. Potrivit scrierilor bisericești, se pare că Sfântul Andrei a stat timp de 20 de ani într-o peșteră din Dobrogea, după care, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli.

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras, lângă Corint, pe timpul împăratului Nero, dar nu se cunoaște data martirizării. Surse bisericești susțin că Sfântul Andrei, condamnat la moarte, a rugat să fie răstignit pe altfel de cruce decât Iisus. Astfel că, a fost răstignit pe o cruce cu capul în jos, în formă de X, căreia i s-a spus ”Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Andrei

Au fost depuse, în anul 357, la Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfinţirii acesteia. S-au păstrat întregi până în jurul anului 850, când, la rugămintea locuitorilor din Patras, împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul le înapoiază capul Sfântului Andrei. În timpul Cruciadei a patra,  moaștele Sfântului Andrei au fost duse în  catedrala din Amalfi, Italia. În anul 1462, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.

Peștera Sfântului Andrei

Locul unde se crede că a trăit Sfântul Apostol Andrei cât timp a propovăduit pe teritoriul romanesc, se află la 4 km., în apropierea mănăstirii Dervent, chiar în preajma Crucilor Sfinte. În pronaosul bisericii, într-o nişă, se afla un fel de pat scobit în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peştera, transformată în biserică a fost sfinţită, dar, la scurt timp, biserica a fost distrusă de trupele rusești invadatoare. Abia după 1990, biserica a fost reconstituită de către cuviosul monah Nicodin Dincă. Înanul 1997, Sfândul Andrei a fost proclamat ”Ocrotitorul României”, ziua sa fiind declarată sărbătoare bisericească națională.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

Bogată în semnificații, sărbătoarea păstrează o mulțime de tradiții și obiceiuri, în care Lupul, simbolul de pe steagul dacilor este asociat Sfântului Andrei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei, iar căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Noaptea Sfântului Andrei – 29 spre 30 noiembrie

Este destinată unor tradiții și obiceiuri, în care românii își sărbătoresc patronul spiritual.

• Potrivit credinței poporului nostru, în această  Noapte, bariera dintre ”văzut și nevăzut” se ridică, iar strigoii, moroii, vârcolacii, pricolicii şi triculicii alături de lupi, sunt demonii care pot lua mințile oamenilor, atacă locuințele și fură rodul livezilor. Pentru a se proteja, gospodarii ung cu usturoi geamurile şi ţăruşii porţilor. Ascunderea coaselor este o altă măsură de protecţie, împotriva lupilor.  
• Lupii se adună și ei în haite, iar Sfântu Andrei le împarte prada pentru iarna care începe.
• În seara Sfântului Andrei există obiceiul de a se semăna grâu într-un ghiveci cu pământ, care trebuie menţinut umed. Firele de grâu încolțit, sădite de fiecare membru al familiei se compară între ele, pentru a afla  cum îi va fi norocul în anul următor.
• Pentru aflarea ursitului, se pregătește ”Turtuca de Andrei”, din care tinerele vor mânca înainte de culcare. Tradiția spune că bărbatul care li se arată în vis, le va cere în căsătorie.

LA MULŢI ANI ! tuturor celor ce poartă numele Sfântului Andrei

Cornelia Holinschi