În contextul societății contemporane caracterizate prin criza de timp și prin amploarea informațională și tehnică, computerul și, implicit, internetul – după cum susținea prof. Monica Simona NEGRU (foto), Școala Gimnazială „Aron Densușianu” Hațeg – au devenit fenomene globale a căror înțelegere încă ne depășește și ne cotropește.

Apreciem, desigur, efectele pozitive, conectivitatea, rapiditatea găsirii răspunsurilor, dar mai greu ne dăm seama de potențialul lor nociv. Copiii și adolescenții pot deveni foarte ușor prizonierii unui dialog virtual, joc sau aplicație, devin dependenți de net, renunță la a mai socializa în mod direct, la jocuri sportive, se însingurează, iar dezvoltarea personalității lor va avea de suferit.

Iată de ce, din ce în ce mai mult, se afirmă că școala – prin slujitorii ei – ține în mînă chiar destinul societății, al fiecăruia dintre noi. Profesorii au un rol esenţial în formarea și pregătirea tinerilor pentru viaţă, sunt cei care ce scriu pe tabla vieții nu poate fi niciodată șters: Nu-i înveți pe alții ceea ce știi, nu-i înveți nici ceea ce vrei, ci-i înveți ceea ce ești (N. Iorga).

Școala noastră se bucură de prezența unor cadre didactice cu o solidă pregătire metodică și de specialitate, cu o permanentă dorință de perfecționare și jertfire pe altarul actului educațional, călăuziți de dorința fierbinte și arzătoare de a promova un învățământ de calitate, de a crea un climat educațional bazat pe egalitatea de șanse, care să răspundă și să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev.

Prin derularea de proiecte, parteneriate școlare, vom urmări integrarea optimă a elevilor atât în viața școlară, cât și în cea socială. Parafrazându-l pe Mihail Sadoveanu, se poate spune că lecțiile se fac bine, iar elevii învață după puterile lor.

Școala de astăzi se concentrează pe utilizarea metodelor care diferă de cele uzuale bazate pe expunere, memorizare, repetare. Elevii de azi au nevoie de metode care se bazează pe participare interactivă, socială, pe experimentare de situații de observare a realității, dar și pe posibilitatea de a valorifica cele învățate și în viața de zi cu zi. De multe ori se pune problema cum pot fi motivați elevii, cum să fie puși în situații în care să-și testeze cunoștințele într-un mod cât mai eficient și nu în ultimul rând, cât mai atractiv.

            Parteneriatele școlare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții, excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare.

            Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice.

            Proiectele educaţionale de parteneriat vizează întărirea liantului dintre părinţi, elevi, dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru în dezvoltarea personalităţii elevului. Iniţierea diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii implicaţi: şcoală, familie, comunitate.

            Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi comunitate, mediul extraşcolar şi extrafamilial, pendulează copilul, obiect şi subiect al educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, ele asigură într-o mare măsură buna integrare a copilului în activitatea şcolară şi pe plan general în viaţa socială.

            Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii și ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice.

            Astfel, elevii învaţă să gândească critic, complex, îşi dezvoltă gândirea multicauzală, experimentează abilităţi de rezolvare de probleme, de empatie, de toleranţă și, nu în ultimul rând, socializează, învăţând să fie mai apropiaţi, să lege noi prietenii, să-şi împărtăşească experienţe personale.

            Experiențele elevilor participanți sunt pozitive, legăturile de prietenie dintre participanți sunt stabile și viabile astfel încât nu mai este nevoie de motivare suplimentară pentru participarea la alte programe asemănătoare, interne  sau internaționale.

            O activitate bine primită de elevi a fost închinată Zilei Naționale a Lecturii, formarea și dezvoltarea deprinderilor de citire reprezintă o sarcină foarte importantă pentru cadrele didactice. Capacitatea și abilitatea de ,,a ști să citești” se instituie la nivel de personalitate drept componentă fundamentală. ,,Doar lectura iubește opera și întreține cu ea un raport de dorință” (C. Barthes).

            Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează prin munca tuturor factorilor educaționali școală-familie-societate, o muncă făcută cu răbdare, perseverență, continuitate, voință, determinare. Dacă gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de școală, acesta rămâne pentru toată viața o pasiune. Călătoria în lumea cărților…o lume imaginară, fantastică, plină de peripeții și de suspans, o lume din care parcă nu ai mai vrea să ieși. Cărțile sunt ca niște călătorii, ele ne ajută să ne îmbogățim spiritual, cultural, ne deschid mintea și sufletul. O carte e o călătorie, alegem unde vrem să călătorim, numai trebuie să ne dorim să călătorim. Nimeni nu pierde în această călătorie! Drum bun!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș