Strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci,  Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este prăznuită atât de biserica ortodoxă, cât și de cea catolică, la data de 21 mai a fiecărui an. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită ca zi de odihnă în Imperiul Roman.

Împăratul Constantin cel Mare

Fiu al împăratului Constantius Chlorus și al Elenei, împăratul Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia), în jurul anului 274. După moartea tatălui său în anul 304, acesta a fost proclamaat împărat. Astfel, el intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să devină împărat. Dar, se spune că chiar în pragul înfruntării cu păgânul Maxentiu, Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: “ Sub acest semn vei  birui”. Iar noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Ascultând porunca primită în vis, Constantin a procedat întocmai și a ieșit biruitor în luptă, potrivit wikipedia.ro. După ce l-a învins pe Maxentiu şi Liciniu, el devine suveran al Imperiu Roman. Dar, cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano, prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Astfel că, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecaţi după legile statului. De asemenea, va înlătura din legile penale pedepse precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

 Sfântul Constantin cel Mare a fost boteza, pe patul de moarte, de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit în anul 337, în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Sfânta Elena – Flavia Iulia Helena

Cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, s-a născut în provincia Bitinia, fiind de origine modestă. La vârsta de 16 ani s-a căsătorit cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar în  anul 272 l-a născut pe Constantin. La porunca împăratului Diocletian,  generalul divorțează de împărăteasa Elena și se căsătorește cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut șase copii. Împărăteasa nu s-a amai căsătorit și a trăit aproape de fiul său, dar departe de atenția publică. Când Constantin ajunge împărat, acesta îi conferă titlul de împărăteasă. După victoria fiului ei asupra lui Maxentius, Elena trece la religia creștină, construind, în această perioadă, mai multe biserici. Dorind să cunoască locurile unde a trăit Iisus, ea întreprinde o călătorie în regiunea Palestinei. Construiește două biserici, una în Bethleem și a doua pe muntele de unde se credea că Iisus s-a înălțat la Cer, nu departe de Ierusalim. Ajungând la Ierusalim, pe dealul Golgotei, Elena dă ordin să se curețe locul Crucificării lui Iisus și să se dărâme monumentele străine de credința creștină din jur. În urma săpăturilor efectuate s-au găsit trei cruci și nu se putea identifica cea pe care a fost răstignit Iisus. Se spune că cele trei cruci găsite le-au atins de un mort, iar acesta ar fi înviat, în momentul în care a fost atins de Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus. Crucea a fost arătată mulţimilor adunate  şi, de atunci, la 14 septembrie, se prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci. La puțin timp după întoarcerea de la Ierusalim, Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul. A fost îngropată la Constantinopole, în cripta imperială.

Tradițiile și obiceiurile sărbătorii

Sunt respectate cu sfințenie în tradiția poporului român, unele dintre ele făcând referire la vara ce urmează a veni. Astfel că:

• Mulți agricultori nu lucrează în această zi, pentru a evita pagubele produse de păsările cerului.
• În unele regiuni ale țării, este ultima zi în care se mai seamănă porumbul, ovăzul sau meiul, crezându-se că tot ce se seamănă după această zi, se va usca, scrie traditiisiobiceiuri.ro.
• Tot în această zi, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.
• Iar pentru a scăpa de forțele malefice, se face un foc mare, iar prin fumul focului vor trece oile, pentru a fi ferite de rele.
• Și tot pentru a alunga duhurile rele și necurate, femeile tămâiază casa și o stropesc cu aghiasmă.

Cornelia Holinschi

“La mulţi ani!” tuturor celor care îşi sărbătoresc astăzi ziua de nume.